De ce se tem soldații ruși de captivitate și de schimburile de prizonieri
0În timp ce soldații ruși care se întorc din războiul din Ucraina sunt prezentați la televiziunile de stat drept eroi și li se promit funcții privilegiate în administrațiile locale și regionale, soarta militarilor luați prizonieri este cu totul diferită, relatează The Wall Street Journal.
Potrivit publicației americane, soldații ruși eliberați în urma schimburilor de prizonieri sunt izolați de familiile lor, li se permit doar apeluri telefonice sporadice și sunt supuși unor interogatorii prelungite de către Serviciul Federal de Securitate (FSB), procuratura militară și Comitetul de Investigații al Rusiei.
Ziarul notează că unii comandanți ruși le-ar fi spus soldaților, chiar înainte de trimiterea pe front, să se sinucidă cu o grenadă dacă riscă să fie capturați de forțele ucrainene.
Pentru mulți militari, salariile ridicate și plățile unice reprezintă principalul motiv pentru mobilizare. Însă, odată ce statutul de prizonier este confirmat, cei mai mulți pierd dreptul la aceste beneficii financiare.
Foștii prizonieri ruși sunt adesea suspectați automat de trădare sau colaborare cu inamicul
După întoarcerea în Rusia, foștii prizonieri sunt adesea suspectați automat de trădare sau colaborare cu inamicul. În unele cazuri, autoritățile deschid anchete penale. WSJ amintește cazul lui Roman Ivanișin, un soldat rus condamnat anul acesta la 15 ani de închisoare într-o colonie cu regim sever, după ce a fost eliberat din captivitatea ucraineană. Acesta a fost acuzat de predare voluntară, tentativă de predare și dezertare.
După aproximativ o lună de interogatorii, majoritatea foștilor prizonieri sunt trimiși înapoi la unitățile lor, iar unii sunt retraimiși direct pe front. Potrivit publicației, acolo îi așteaptă pedepse, misiuni extrem de periculoase sau sarcini degradante. Unora nu li se mai încredințează arme și sunt obligați să efectueze muncă fizică grea.
Unele familii au făcut demersuri pentru ca fiii lor să nu fie incluși în schimburile de prizonieri
„Condițiile de după întoarcere pot fi atât de dure încât unele familii au făcut demersuri pentru ca fiii lor să nu fie incluși în schimburile de prizonieri”, scrie The Wall Street Journal, adăugând că tratamentul prizonierilor ruși în taberele ucrainene este descris drept mult mai uman decât condițiile din lagărele rusești pentru prizonierii ucraineni, unde tortura ar fi sistematică.
Publicația relatează și cazul lui Igor Dolgopolov, în vârstă de 31 de ani, capturat în apropiere de Ceasiv Iar. Rudele sale spun că se tem ca acesta să nu fie inclus într-un viitor schimb și apoi trimis imediat înapoi pe linia frontului. Un membru al familiei a declarat că soldații reveniți din captivitate nu mai sunt considerați de încredere, sunt umiliți de comandanți și tratați cu dispreț, sugerând că pentru unii ar fi „mai bine să rămână în Ucraina”.
În Rusia continuă și procesul intentat lui Pavel Guguiev, în vârstă de 45 de ani, fost prizonier de război, acuzat de cooperare cu un guvern străin. El riscă până la opt ani de închisoare după ce a acordat interviuri presei ucrainene, a criticat războiul și a vorbit despre condițiile de detenție. Într-o înregistrare video publicată la aproximativ o lună după întoarcerea sa în Rusia, Guguiev a declarat că a fost interogat de FSB și internat într-un spital militar din Podolsk, unde alți soldați l-ar fi întrebat de ce nu s-a sinucis în loc să fie capturat.
Potrivit WSJ, discuțiile cu alți foști prizonieri indică un tipar similar de neîncredere. Unul dintre ei a relatat că a fost dat jos dintr-un avion chiar înainte de decolare, în fața camarazilor, pentru că superiorii nu mai aveau încredere în el.
Se încarcă comentariile...
