Cancerul care în lume scade, dar în România va continua să crească. Avem o mortalitate de peste trei ori mai mare decât media UE
0Ziua globală de acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin vine cu vești proaste pentru România. Suntem țara cu cea mai mare incidență a bolii și cea mai mare rată a mortalității din UE, iar cifrele vor continua să crească, arată prognozele.
Ziua globală de acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin, marcată în fiecare an pe data de 17 noiembrie, vine cu o parte de vești bune, dar și cifre îngrijorătoare.
România luptă să crească gradul de informare și conștientizare al populației privind cancerul de col uterin, însă din 2020, de când Organizația Mondială a Sănătății a lansat Strategia Globală pentru eliminarea cancerului de col uterin, tendințele de scădere manifestate la nivel mondial nu se observă și la noi. Mai mult, conform Sistemului European de Informații privind Cancerul (ECIS), incidența și mortalitatea vor mai crește până în 2030 în România, arată Institutul Național de Sănătate Publică, într-o analiză postată pe site.
Cifrele care dau fiori
România avea, în 2022, o rată de incidență a cancerului de col uterin de 32,6 la 100.000 femei, de peste două ori și jumătate mai mare decât media UE (11,7/100.000). La mortalitate situația este și mai gravă, datele arătând o rată de aproximativ trei ori mai mare față de media UE - 16,8 la 100.000 femei în România, față de 5,3/100.000 media UE.
Aceleași date ale ECIS și ale Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) arată că, în România, cancerul de col uterin reprezintă a treia cea mai frecventă localizare oncologică la femei, după cancerul de sân și cancerul colorectal. Din nou, în Europa lucrurile se întâmplă diferit, pe primele trei locuri fiind cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul bronhopulmonar.
„Se estimează că anual în România sunt diagnosticate 3.368 de cazuri noi de cancer de col uterin și 1.793 de femei ce au decedat din această cauză. Proiecțiile ECIS indică faptul că, față de nivelul din 2022, incidența cancerului de col uterin în România este estimată să crească cu 1,4% în 2025 și cu 2,01% în 2030, iar mortalitatea cu 2,1% în 2025 și 2,2% în 2030”, mai arată sursa citată.
Ce și-a propus OMS
Strategia Globală lansată de Organizația Mondială a Sănătății în 2020, adoptată de 194 de țări, între acestea și România, are drept țintă scăderea incidenței cancerului de col la sub 4 cazuri la 100.000 de femei până în anul 2030. Ținta este de atins prin măsuri precum creșterea proporției populației care beneficiază de vaccinare anti-HPV, îmbunătățirea screeningului prin testare HPV și citologie Babeș-Papanicolau, precum și asigurarea accesului echitabil la diagnostic și tratament pentru toate femeile, arată specialiștii în sănătate publică. Țintele și mai concrete arată astfel:
• 90% dintre fetițe vaccinate complet împotriva HPV până la vârsta de 15 ani;
• 70% dintre femeile adulte testate cu un test performant de două ori între 35 și 45 de ani;
• 90% dintre femeile cu rezultat pozitiv având acces la timp la tratamentul leziunilor pre-canceroase și canceroase.
„La nivel mondial, incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin au un trend descendent și de la lansarea apelului OMS progresele sunt semnificative. Astfel: peste 50 de țări au introdus vaccinarea anti-HPV; 140 de țări implementează programe naționale de screening pentru cancerul de col uterin; 66 de state includ testarea HPV, citologia sau inspecția vizuală în pachetele de servicii de sănătate; 83 de țări includ tratamentul chirurgical al cancerului de col uterin în pachetele de beneficii pentru sănătate. Cu toate acestea, cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauză de deces prin cancer la femeile de pe întreg globul”, se mai arată în analiza de pe site-ul INSP. În România, cum aminteam mai sus, tendința este din păcate de creștere, deși vorbim despre o formă de cancer care poate fi ușor și eficient prevenit prin vaccinare anti-HPV și prin screening.
„România implementează atât măsuri de vaccinare anti-HPV, cât și un program național de screening, însă ambele necesită consolidare și implementare sustenabile, pe baze populaționale, pentru a asigura acces egal și echitabil”, mai arată sursa citată.
Din această toamnă accesul la vaccinarea gratuită a tinerilor, băieți și fete, s-a extins până la vârsta de 26 ani, fetele și băieții beneficiind de vaccin cu recomandare de la medicul de familie. De asemene, pentru femeile între 27-45 ani vaccinul este compensat 50%.
În România există, din 2012, și un program de screening pentru segmentul de vârstă 25-65 ani astfel încât să se depisteze și să se trateze din vreme leziunile precanceroase. Acest screening permite o testare gratuită Babeș-Papanicolau la fiecare cinci ani, însă femeile îl accesează prea puțin.
Printr-un alt proiect-pilot de consolidare de consolidare a programului s-a introdus treptat testarea HPV în patru regiuni: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Muntenia, Centru, obiectivul fiind testarea a 680.000 de femei de 25–64 ani, dintre care 50% din grupuri vulnerabile.
„Introducerea acestor servicii a reprezentat un pas esențial în asigurarea accesului populațional, echitabil și sustenabil al femeilor la servicii de prevenție și depistare precoce a cancerului de col uterin, contribuind astfel la efortul național de eliminare al acestui tip de cancer în România. Începând cu anul 2026, România, printr-un efort susținut și cu sprijinul fondurilor europene din Programul Operațional Sănătate, va asigura continuarea programului de screening pentru femeile aparținând categoriilor vulnerabile, garantând acces gratuit și echitabil la servicii de prevenție și depistare precoce”, mai menționează specialiștii în sănătate publică.
Cine este la risc de a dezvolta cancer de col uterin
Cancerul de col uterin este un tip de cancer care începe în celulele colului uterin, partea inferioară și îngustă a uterului. Este cauzat aproape întotdeauna de o infecție persistentă cu virusul papilloma uman (HPV), această infecție putând determina apariția unor modificări precanceroase ale celulelor care, în timp, pot evolua către cancer dacă nu sunt depistate și tratate din timp.
La risc de a dezvolta cancer de col uterin sunt toate femeile care și-au început viața sexuală, motiv pentru care se recomandă administrarea vaccinului de preferință înainte de acest moment, iar acest risc crește în prezența unor factori precum: debutul precoce al vieții sexuale; partenerii sexuali multipli; fumatul; un sistem imunitar slăbit; infecții repetate cu HPV.
Cancerul de col uterin apare cel mai frecvent la femei cu vârsta între 35-44 ani. De reținut că în mod obișnuit nu există simptome în stadiile incipiente. Pot să apară semne precum - sângerări vaginale anormale; scurgeri vaginale anormale; durere la contactul sexual -, dar aceste simptome apar și în alte afecțiuni, fără a semnifica neapărat un cancer de col uterin. Se impune însă prezentarea la medic.
Peste 90% din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cu HPV, iar transmiterea se face prin contact sexual și prin contact cu tegumente infectate. Opt persoane din 10 se infectează cu HPV cel puțin o dată în cursul vieții, însă în majoritatea cazurilor infecția se va vindeca de la sine, fără urmări. Uneori însă infecția HPV persistă și poate produce leziuni, veruci (condiloame) genitale sau leziuni precanceroase. Tipurile de HPV care produc veruci sunt diferite de tipurile de HPV care pot produce cancer, iar între infecția cu HPV și apariția cancerului de col uterin pot trece mulți ani.
Se încarcă comentariile...
