Boala care afectează tot mai des și persoane sub 40 ani. Ce să știi în cazul unui AVC. Medic: „Timpul înseamnă creier”
0Accidentul vascular cerebral reprezintă o urgența medicală, de rapiditatea cu care pacientul ajunge la spital depinzând evoluția spre deces sau afectare neurologică gravă, sau, din contră, spre recuperare uneori aproape completă.
„Timpul înseamnă creier”, spune medicul neurolog Renică Diaconescu, șeful secției Neurologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, o unitate sanitară unde de șapte ani se face tromboliză în cazul pacienților care au suferit un accident vascular cerebral. Societatea Europeană de Stroke a distins recent spitalul cu medalia „Diamond”, cea mai înaltă distincție în domeniu, după ce neurologii slătineni au mai fost recompensați în alte trei rânduri cu distincții „Gold”. Timpii mai rapizi de efectuare a trombolizei, numărul mai mare de pacienți care au beneficiat de această procedură, precum și rezultatele în recuperarea pacienților au fost indicatorii măsurați.
„Cu cât pacientul ajunge mai repede de cele 4 ore și jumătate, care reprezintă fereastra optimă, cu atât salvezi mai mult din creier”, a explicat medicul neurolog, pentru „Adevărul”.
Pacienții care ajung la spital la peste patru ore de la instalarea accidentului vascular cerebral nu mai pot beneficia de tromboliză și vor rămâne cu deficit care uneori se recuperează în trei luni, alteori este irecuperabil.
Vârsta la care pacienții suferă un accident vascular cerebral a coborât extrem de mult, explică medicul Renică Diaconescu, astfel că de la 65-70 și peste 70 de ani, așa cum se întâmpla cu zeci de ani în urmă, astăzi se întâlnesc accidente vasculare cerebrale și la pacienți între 35 – 40 ani. Lupta medicilor este ca oamenii să recunoască semnele accidentului vascular cerebral și să nu piardă timp prețios, astfel încât șansa la recuperare aproape totală să existe.
„În continuare sunt pacienți care vin prea târziu, deși am purtat discuții cu stația de Ambulanță, cu medicii de familie, care au înțeles că trebuie să trimită bolnavul repede. Încep să conștientizeze și aparținătorii, au fost mult mai prezenți. Adică n-au lăsat bolnavul, au sunat foarte repede la salvare, au conștientizat lucrul acesta. Ce putem face cel mai bine este să recunoaștem accidentul vascular. Trebuie făcută o campanie pe tema aceasta mai mult. Din păcate, Ministerul Sănătății trebuie să o facă, pentru că noi nu avem bani să facem asta. Și dacă recunoaște că este în debut un accident vascular, aparținătorul sau pacientul poate suna la 112, vine ambulanța și îl transportă la noi, nu mai pierd timpul pe la Caracal, pe la Corabia (n. red. – spitale mai mici, în cadrul cărora nu se poate realiza tromboliza), nu mai avem timpi morți”, a arătat dr. Diaconescu.
Conform protocolului, în cazul în care echipajul Ambulanței constată că pacientul a suferit un accident vascular cerebral va suna la UPU, astfel încât spitalul să se pregătească pentru tromboliză. Pacientul va fi așteptat de către un neurolog, se va efectua o investigație computer tomograf (CT), se vor realiza și celelalte analize de laborator necesare și, dacă se îndeplinesc condițiile, se va realiza tromboliza.
„Numărul pacienților cu accident vascular cerebral a crescut și vârsta este din ce în ce mai mică, 35-40 de ani. Accidentele ischemice erau după 60 de ani, 65 chiar. Acum această limită este din ce în ce mai jos”, a precizat medicul.
Stresul, consideră dr. Diaconescu, este principalul factor de risc, la care se adaugă alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și tutun și boli precum diabetul zaharat.
„Lunar, cred că avem două-trei cazuri la tineri sub 40 de ani. Chiar dacă nu au niște accidente foarte mari sau determinante, totuși se produc accidente. Pe vremea când eram tânăr specialist în neurologie, accidentele vasculare erau undeva după 70 de ani. 70, 75, 85 de ani”, a subliniat medicul.
Cum recunoști accidentul vascular cerebral
Asimetria facială, scăderea forței musculare la o mână sau la un picior, sau la ambele, tulburările de vorbire – sunt principalele semne că persoana a suferit un accident vascular cerebral. Odată constatate, timpul în care se ajunge la spital este cel care contează cel mai mult.
De menționat că nu în toate cazurile pacienții pot primi tratamentul care face ca recuperarea să fie aproape completă, pentru că există și contraindicații.
„Au o tumoră cerebrală sau o tumoră în altă parte; să nu ia medicamente anticoagulante; să nu fi avut în antecedente, în urmă cu câteva luni, și un accident vascular sau un infarct miocardic. Sunt niște contraindicații majore și minore, și unele relative, dar trebuie să ții cont de ele. De aceea noi le facem înainte de tromboliză și un factor de coagulare - INR, ca să știm dacă e potențial de sângerare sau nu introducerea tromboliticului”, a precizat medicul.
Multe dintre AVC-uri se produc în cursul nopții, iar semnele sunt constatate dimineața, când pacientul este observat de către aparținători. Acestea sunt cazuri în care nu se poate stabili cu exactitate ora debutului și nu se poate iniția tromboliza, un astfel de tratament instituit peste intervalul de patru ore și jumătate riscând să producă efecte adverse majore, cum este hemoragia cerebrală. Principiul de bază, explică medicul, este să nu-i faci rău pacientului. Dacă acesta a suferit accidentul vascular cu peste 5 ore înainte, leziunile în creier s-au instalat, iar revascularizarea pe care o produce tromboliza poate să intre într-o zonă moartă, explică medicul, apărând hemoragia cerebrală.
Unde se rupe lanțul tratării pacientului cu AVC
Spitalul Județean de Urgență Slatina a fost la un pas de introducerea într-un program care beneficiază de finanțare europeană și care ar fi permis înființarea unei secții de urgențe neurologice. Evaluarea a decurs bine, până într-un punct în care spitalul a fost trecut în rezervă.
„Noi am făcut demersurile să intrăm într-un program finanțat de Uniunea Europeană și am muncit mult la acest program. Din păcate, Ministerul Sănătății ne-a dat aviz în prima fază și pe final ne-a trecut în rezervă. Adică vom urma, dar după alții. Sper că această palmă pe care le-am dat-o cu premiul acesta european să facă să nu se mai uite la provincie ca la ceva îndepărtat și să înțeleagă că și acolo sunt profesioniști, în provincie. Aș vrea ca Ministerul Sănătății să înțeleagă că profesia la nivel înalt se poate face și într-un spital de provincie”, a spus medicul.
Finanțarea ar fi permis achiziționarea unui aparat RMN 3 Tesla care le-ar fi permis neurologilor să trateze și mai bine pacienții.
„Probabil că i-au băgat înainte pe cei care fac și trombectomie, adică operează pe carotide, intervin și cu stenturi cerebrale... Punctajul nostru a scăzut pentru că nu avem aceste secții și în afară de tromboliză noi nu mai facem altceva. Dar nici nu este un program bine pus la punct astfel încât să știi - dacă nu ți-a reușit tromboliza și trombul acela de pe carotidă nu poți să-l dizolvi cu substanța respectivă - unde se face trombectomia. Pe pacient trebuie să-l trimiți la un al doilea centru, în stadiul doi, unde se face trombectomie, numai că, dacă la cardiologie e bine pus la punct totul și știu dacă am un infarct unde să-l trimit, unde este așteptat, noi nu știm unde să-l trimitem. Nu avem legătură și atunci recurgi la telefoane”, a explicat dr. Renică Diaconescu.
Această căutare nu poate dura oricât, pentru că și în cazul trombectomiei este o fereastră optimă de șase ore. A fost un caz, a mai precizat medicul, în care nu s-a reușit acest transfer în timpul optim, în ciuda multor încercări, iar pacientul, în vârstă de puțin peste 50 de ani, a decedat.
„Nu există o organizare pe care cardiologii - și îi invidiez - o au. Pentru accidentele vasculare nu este pus un astfel de sistem la punct. Noi apelăm la telefon și la rugăminți”, a mai spus medicul.
Se încarcă comentariile...
