Alarmă la Centrul de Transfuzie, în plină criză de sânge: „Va fi blocată activitatea. Putem greşi oricând“

Deşi motivarea donatorilor pentru a se prezenta în centrele de transfuzii din ţară este un obiectiv din ce în ce mai greu de atins, iar criza de sânge se acutizează, centrele se confruntă şi cu alte probleme grave, care le-ar putea bloca activitatea, atrage atenţia directorul unei  unităţi judeţene.

Donatorii s-au mobilizat cu greu, după Sărbători, iar centrele de transfuzii au întâmpinat dificultăţi în asigurarea produselor din sânge necesare în spitale. Însă nu doar lipsa donatorilor concurează la situaţia grea, ci şi dotarea materială care face ca centrele din ţară să funcţioneze cu aparatură care are aproape 30 de ani vechime şi care riscă să nu mai poată fi reparată.

Directorul Centrului Judeţean de Transfuzie Olt, dr. Ramona Lesnic, atrage atenţia că are două aparate pe care centrul îşi bazează activitatea şi care - deocamdată s-a întâmplat pe rând - cedează frecvent. Medicul se întreabă ce va face dacă într-o zi niciunul dintre aparate nu va mai funcţiona, pentru că tot sângele donat trebuie procesat, iar cele două centrifuge  sunt ambele la fel de vechi, situaţia fiind aproximativ aceeaşi şi în centrele din ţară.

„Dotarea materială a centrului de transfuzii din Olt este un pic depăşită, în sensul că toată cantitatea de sânge donat intră în etapa de procesare, însemnând, printre altele, şi centrifugare. Or o centrifugă de capacitate mare, performantă, dar nu atât de performantă să ne imaginăm că se doresc cine ştie ce dotări, costă la ora actuală 50.000 euro. Pentru centrul de transfuzie acest preţ este imens, pentru Institutul Naţional de Hematologie care va suporta, practic, solicitările din partea majorităţii centrelor de transfuzie din ţară – vorbesc în numele colegilor, pentru că toţi întâmpinăm probleme cu aceste centrifugi vechi, sunt din anii ’90 – sunt convinsă că va fi un efort financiar considerabil. Deşi s-au făcut aceste referate, nu ne aşteptăm să avem din partea Institutului suport, deocamdată. Solicit prin intermediul dumneavoastră pe acei operatori economici, acele firme, acele persoane care pot să sponsorizeze pentru achiziţionarea acestui aparat să ne ofere ajutor. Chiar în numele pacienţilor vă cer acest ajutor, pentru că practic va fi blocată activitatea centrului de transfuzii dacă nu avem această centrifugă necesară pentru a obţine şi masă eritrocitară, şi plasmă şi trombocitele. Vă daţi seama că nu avem ce livra spitalelor“, a spus directorul centrului, dr. Ramona Lesnic.

Cele două aparate, cu o vechime de peste 20 de ani, se strică din ce în ce mai des

Cele două aparate din dotarea centrului oltean  au nu doar capacităţi diferite, ci una dintre acestea, cea de capacitate mai mică, nici nu permite obţinerea de concentrat trombocitar, un produs din sânge necesar în special pacienţilor cu probleme de coagulare dar care nu necesită sau nu li se recomandă transfuzii cu sânge integral (sângele integral, de altfel, este un produs care se mai livrează doar în condiţii speciale).
„Din fericire nu au picat în acelaşi timp, au venit, le-au reparat, din păcate a fost o perioadă de o săptămână când la spital nu am putut livra concentraţie trombocitară. Vă daţi seama că un pacient care are nevoie de trombocite nu este într-o stare de sănătate atât de bună încât să-i permită să fie transferat la un alt spital. A trebuit să aşteptăm or aducerea produsului de la alte centre, or să vină cei de la mentenanţă să repare această centrifugă. Ideea este că şi cei care asigură mentenanţa spun că nu mai pot să fac reparaţia“, a mai spus medicul.

Cinci asistenţi medicali din 30

Iar problemele nu se opresc aici, spune şefa centrului din Olt, deficitul de personal împiedicând de asemenea unitatea să-şi desfăşoare activitatea fără impedimente. Deşi în schema de personal a centrului sunt prevăzute 30 posturi de asistent medical, sunt doar cinci asistenţi, ultimele angajări fiind făcute în urmă cu aproximativ patru ani.

Directorul Centrului Judeţean de Transfuzie Olt, dr. Ramona Lesnic

„Nu cerem 30, dar măcar două posturi în plus ar fi suficiente pentru a asigura şi permanenţa pe timpul week-end-ului. În timpul week-end-ului un telefon de serviciu este dat la domiciliul asistentului medical. Dacă este o urgenţă, asistentul medical vine de la domiciliu şi asigură distribuţia de sânge către spital. Din punct de vedere legal, pe acest om eu nu pot să-l plătesc, îi dau zile libere. Cinci asistenţi care intră în concediu de odihnă, intră în îngrijirea copilului, intră în libere, vă daţi seama cum cum e ca pe timpul verii să rămân numai eu, contabilul şi şoferul în instituţie?! Ultimele angajări au avut loc acum 4 ani, şi asta pentru că a ieşit un asistent la pensie. Centrul este normat cu o jumătate de normă în cazul medicilor, la ora actuală am un medic pensionar“, a mai spus dr. Lesnic, explicând că numărul mic de angajaţi face ca zilele în care donatorii sunt mulţi să nu reprezinte neapărat o bucurie, deşi se manifestă în ţară o criză acută de sânge.

„Avem 20, 30, 40 de persoane zilnic, când sunt 50 deja capacitatea centrului devine depăşită, se pune problema să nu facem greşeli. O dată – greşeală de procesare, să nu rebutăm sânge pentru că nu ne merge centrifuga, să fim atenţi ce sânge intră în validare, ce intră la frigidere, ce se dă către spitale. Deja la 50 de donatori, raportat la numărul ăsta de angajaţi şi la faptul că nu avem dotarea materială, putem greşi oricând. Pot să spun că putem greşi“, a atras atenţia dr. Ramona Lesnic.