Sibiu: Milu Oltean, ziaristul cu diplomă în psihologie şi trupă rock

Milu Oltean scrie la ziar cu aceeaşi pasiune cu care cântă la chitară.

Olimpic naţional la limba română cu o diplomă în psihologie, Milu Oltean este un jurnalist care-şi iubeşte meseria şi care cântă la chitară într-o trupă rock.

„Scriu, cânt şi, mai rar, am câte o colaborare pe psihologie“, îşi trece rapid în revistă Milu Oltean toate ocupaţiile sale actuale. Apoi mă întreabă dacă poate asculta albumul „Hysteria“ al trupei britanice de heavy metal Def Leppard. Din mai multe motive, n-avea cum să mă deranjeze. Dar principalul aspect era că n-avem cum să aud ce muzică ascultă Milu, prin natura întâlnirii noastre. A fost un interviu inedit, realizat pe messenger, eu în redacţie, la Sibiu, Milu la el în redacţie, în Mediaş. Este un om foarte ocupat şi altfel n-aveam cum să-l „prind“.

Îi place să scrie despre oameni
Chiar dacă are o specializare de psiholog şi încă mai profesează, Milu este ziarist din 2004 şi a semnat pentru multe publicaţii locale. A scris pe orice domeniu a găsit subiect bun, de la evenimente la politică şi sport. Îl întreb care-s articolele care-i aduc cea mai mare plăcere şi răspunsul vine rapid. „Cred că cel mai mult mi-a plăcut să scriu povestea unor oameni deosebiţi... Am găsit poveşti frumoase în Mediaş şi am descoperit oraşul aşa cum nu-l ştiam înainte să intru în presă. Am preferat o poveste frumoasă în locul cuţitelor, spadelor şi cucuielor însângerate, care, din pacate, fac rating. Cred că oamenii au avut întotdeauna o afinitate specială pentru poveşti. Copiilor le plac poveştile, oamenilor mari le plac poveştile“, explică ziaristul. Spune că n-ar putea lucra la un ziar naţional, într-un oraş precum Bucureştiul. „Cred că e nevoie şi de oameni dedicaţi locului, eu îmi iubesc oraşul şi cred că aş face treabă bună şi aici, fără să fiu nevoit să mă mut la Bucureşti... Oricum, nu se ştie ce-ţi rezervă viaţa“, declară Milu.

Exersează două ore pe zi la chitară
Cântă de când se ştie, este chitarist solo. „Am avut chitară din clasa a V-a, atunci când am ales-o înaintea viorii pe care voia să mi-o cumpere tata. De cântat mai serios m-am apucat în liceu, când am facut o trupă a şcolii împreună cu alţi colegi, sunt multe amintiri frumoase din vremea aceea“, îşi aminteşte omul. Cânta Smoke on the Water, Led Zeppelin, Guns'n'Roses, în timpul facultăţii a avut tot felul de colaborări cu alte trupe din oraş iar de vreo doi ani cântă în trupa Zoddiac, un proiect propriu. A înregistrat deja în studio cinci piese cu colegii săi şi acum se pregăteşte pentru cântările programate pentru 2010. „De regulă stau mult cu chitara în braţe, mă uit la vreun film şi exersez, îmi place să cred că am un program de cel puţin două ore de studiu pe zi“, spune chitaristul. De încheiere, Milu a oferit cititorilor un sfat. „Viaţa iţi rezervă multe, azi poţi face psihologie, mâine muzică, poimâine gazetărie, după aceea s-o iei din nou cu psihologia sau cu alte domenii. Atâta timp cât ai încredere în tine, cred că poţi face foarte multe lucruri“, încheie Milu.

Ce-i place
„Citesc, ascult multă muzică, îmi plac călătoriile şi vacanţele, îmi place viaţa şi iubesc tot ce am. Îmi plac filmele bune, ador scormonitul pe net după tot felul de chestii pe care le gasesc interesante, cum ar fi semnele si simbolurile pe care le-au lăsat alţii înaintea noastră pe pămânat“, povesteşte Milu Oltean.
Ce nu-i place
Milu este un perfecţionist şi nu înţelege lucrurile prost făcute şi oamenii care se complac în mediocritate. „Nu-mi place mediocritatea, minciuna, nesimţirea, trădarea, făţărnicia, golănia, infatuarea şi faptul că, din nefericire, România e tot mai plină de aceste «calităţi»“, explică ziaristul.

Întrebări şi răspunsuri
Meseria de jurnalist nu este mereu bine privită.
E onorabilă atâta timp cât rămâi cu picioarele pe pământ. Poţi să câştigi notorietate şi opinia ta să fie preţuită, sau poţi să fii doar un nume sub un material şi să te uite toata lumea când schimbi publicaţia.
Ce simţi când cânţi?
E ceva aparte. E energie, nerv, armonie, sentiment, culoare, scrâşnet, durere, bucurie, extaz, nebunie, paroxism, fantezie... Nu ştiu, ai vreun cuvant care să le prindă pe toate acestea, ba chiar mai mult?
De ce psihologie?
Pentru că n-am avut nicio treabă cu matematica, fizica şi alte materii din liceu. Psihologia a venit aşa, ca o alegere târzie, îmi plăcea să cred că mă voi descoperi pe mine, poate voi reuşi să-i descopar şi pe alţii.

Profil
Născut: 3 noiembrie 1977, Mediaş
Studii: Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, secţia Psihologie (2000)
Familie: Căsătorit, deocamdată nu are copii