Un fost spion rus susține că a contribuit la înlăturarea fostului cancelar austriac Sebastian Kurz

Jan Marsalek, fost director al companiei Wirecard, dat în urmărire internațională și acuzat că a lucrat pentru serviciile secrete ruse, ar fi afirmat că a participat la o operațiune care a dus la demisia lui Sebastian Kurz în 2021. Mesajele sale, obținute de publicația The Telegraph din dosare ale poliției austriece, nu demonstrează însă că acesta a organizat confiscarea telefonului care a stat la baza anchetei de corupție.

Jan Marsalek, fostul director al companiei germane Wirecard Foto: Arhiva

Jan Marsalek, fostul director al companiei germane Wirecard, ar fi susținut că a fost implicat într-o operațiune care a dus la înlăturarea de la putere a fostului cancelar austriac Sebastian Kurz, potrivit unor documente consultate de The Telegraph.

Într-un schimb de mesaje cu Orlin Rusev, considerat coordonatorul rețelei sale de spionaj și condamnat ulterior în Marea Britanie pentru activități de spionaj, Marsalek ar fi afirmat că operațiunea s-a încheiat cu succes.

Dacă afirmațiile sale s-ar confirma, acestea ar putea indica o implicare directă a Rusiei în schimbarea conducerii politice a unui stat membru al Uniunii Europene.

Mai multe agenții de securitate europene au avertizat în repetate rânduri că Moscova încearcă să provoace diviziuni și să destabilizeze guvernele de pe continent.

Marsalek este unul dintre cei mai căutați fugari din lume. El a dispărut în iunie 2020, după prăbușirea companiei Wirecard, un gigant german din domeniul tehnologiei, în ale cărei evidențe contabile lipseau 1,9 miliarde de euro.

Ulterior, au apărut informații potrivit cărora acesta ar fi lucrat pentru Kremlin timp de peste un deceniu. Poliția britanică a descris activitatea sa de spionaj drept una desfășurată la scară „industrială”.

Marsalek este căutat pentru fraudă și este investigat pentru spionaj în mai multe state europene, inclusiv în Austria, țara sa natală.

Mesajele despre căderea lui Kurz

Potrivit documentelor de anchetă consultate de The Telegraph, mesajele au fost trimise la 22 octombrie 2021 către Orlin Rusev. Autoritățile îl identificaseră pe expeditor drept Marsalek, care folosea pseudonimul „Rupert Ticz”.

În conversație, Marsalek vorbea despre un bărbat care „a lucrat pentru noi o vreme”, dar care devenise între timp victima unei „vânători de vrăjitoare” declanșate de echipa fostului cancelar.

Apoi, Marsalek ar fi scris că „am reușit să-l înlăturăm” pe fostul cancelar prin confiscarea telefonului mobil al persoanei care coordona finanțarea secretă a campaniei acestuia.

El a distribuit și un link către un articol despre acuzațiile de corupție la adresa lui Kurz și despre telefonul lui Thomas Schmid, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai fostului cancelar și fost oficial de rang înalt din Ministerul austriac de Finanțe.

Telefonul lui Schmid fusese confiscat în noiembrie 2019. Mesajele recuperate de pe dispozitiv au devenit ulterior probe importante în mai multe anchete de corupție.

În octombrie 2021, procurorii au efectuat percheziții care au vizat guvernul lui Kurz și Partidul Popular Austriac (ÖVP), în cadrul unei anchete privind suspiciuni că bani publici ar fi fost folosiți pentru sondaje de opinie și materiale media favorabile politic fostului cancelar.

Presiunea anchetei l-a determinat pe Kurz să își anunțe demisia la 9 octombrie 2021.

Două săptămâni mai târziu, Marsalek îi scria lui Rusev că situația era „destul de complicată”. Într-un alt mesaj, el revenea asupra consecințelor politice ale informațiilor recuperate de pe telefonul lui Schmid: „Iar restul conversațiilor l-au «ucis» pe cancelar”.

Documentele nu conțin însă dovezi independente că Marsalek ar fi organizat efectiv confiscarea telefonului.

Ancheta privind legăturile cu serviciile secrete austriece

Legăturile lui Marsalek cu fostul serviciu de informații interne al Austriei, BVT, au făcut obiectul unor investigații ample. Mai mulți foști oficiali din serviciile de informații și poliție sunt acuzați că i-ar fi furnizat informații care au fost folosite în beneficiul statului rus.

Mesajele dintre Marsalek și Rusev fac parte din dosarele poliției austriece privind suspiciuni de „sprijin acordat unui serviciu de informații străin și ingerință în politica austriacă”.

Documentele menționează și posibile infracțiuni legate de alegeri, încălcarea atribuțiilor de serviciu și corupție.

Într-o evaluare a mesajelor, anchetatorii au notat că Marsalek a afirmat fără echivoc că „ei” l-au „înlăturat” pe cancelar printr-o operațiune reușită.

Raportul mai arată că Marsalek i-ar fi recunoscut lui Rusev implicarea în confiscarea telefonului mobil.

Anchetatorii au interpretat conversația ca pe o revendicare a participării lui Marsalek la confiscarea dispozitivului care a contribuit la căderea lui Kurz.

Totuși, documentele precizează că nu se știe dacă referirea lui Marsalek la bărbatul care ar fi lucrat „pentru noi” viza compania Wirecard sau un serviciu de informații rus.

„Ancheta în această chestiune este în continuare în desfășurare”, se arată în document.

Sebastian Kurz a refuzat să comenteze mesajele și evaluarea anchetatorilor. Surse apropiate fostului cancelar au declarat că acesta a considerat întotdeauna acuzațiile la adresa sa ca fiind motivate politic și că a fost șocat să afle că ar putea exista o legătură cu Rusia.

La momentul trimiterii mesajelor, Marsalek locuia la Moscova și lucra în principal pentru Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), potrivit procurorilor britanici.

Rețeaua de spionaj condusă din Marea Britanie

Mesajele au fost recuperate de pe telefoane și alte dispozitive confiscate de Poliția Metropolitană britanică de la pensiunea din Great Yarmouth în care locuia Rusev înainte de arestarea sa, în februarie 2023.

Rusev a fost unul dintre mai mulți cetățeni bulgari arestați în Marea Britanie sub acuzația că spionau în numele Rusiei. Membrii grupului au fost ulterior condamnați, iar Rusev, considerat liderul rețelei și despre care autoritățile au spus că primea ordine direct de la Marsalek, a fost condamnat la zece ani și opt luni de închisoare.

Gruparea organiza operațiuni de supraveghere a opozanților Kremlinului și a jurnaliștilor de investigație. Membrii săi au discutat inclusiv despre răpiri și au planificat campanii de dezinformare.

Rețeaua avea acces și la informații sensibile ale guvernului austriac.

În mai anul trecut, The Telegraph a dezvăluit că trei telefoane mobile aparținând unor oficiali de rang înalt din Ministerul austriac de Interne ajunseseră în Rusia.

Dispozitivele fuseseră avariate într-un accident de canoe, în 2017, și fuseseră predate unui specialist criminalist pentru recuperarea datelor. Potrivit documentelor anchetatorilor austrieci, telefoanele au ajuns ulterior la persoane asociate cu Marsalek. În 2022, Rusev ar fi organizat preluarea lor de la Viena și transferul în Rusia, prin Istanbul.

Aceste telefoane erau însă diferite de dispozitivul lui Thomas Schmid, confiscat de anchetatorii austrieci în noiembrie 2019. Nu a fost stabilită nicio legătură între cele două cazuri.

Telefonul lui Schmid a fost confiscat la 12 noiembrie 2019, iar polițiștii au recuperat de pe acesta un volum mare de conversații, inclusiv mesaje șterse anterior.

Acestea au devenit ulterior probe în mai multe anchete privind numirile politice, publicitatea guvernamentală și presupusa folosire a banilor publici în scopuri de partid.

La 6 octombrie 2021, procurorii austrieci au efectuat percheziții la Cancelaria Federală, Ministerul de Finanțe și sediul Partidului Popular Austriac, condus de Kurz. Ancheta viza suspiciuni că fonduri publice ar fi fost folosite pentru finanțarea unor sondaje și materiale media favorabile politic fostului cancelar.

Mesajul lui Marsalek către Rusev a fost trimis 13 zile mai târziu, la aproape doi ani după confiscarea telefonului lui Schmid. Până atunci, detalii despre caz, inclusiv informații privind mii de fotografii intime găsite pe telefon, apăruseră deja în presa austriacă. Marsalek făcuse glume pe seama acestor fotografii în conversația cu Rusev.

Marsalek se află de ani de zile în afara razei de acțiune a autorităților europene, iar The Telegraph nu a reușit să îl contacteze pentru a obține un punct de vedere.

Austria, considerată o țintă vulnerabilă pentru spionajul rus

Robert Clark, cercetător la Yorktown Institute, un centru de analiză din Washington specializat în securitate națională, a declarat că o mare parte dintre diplomații ruși acreditați la Viena ar lucra, de fapt, pentru serviciile de informații ale Moscovei.

El a estimat că Rusia are în Austria una dintre cele mai mari prezențe diplomatice din Europa, cu peste 500 de angajați, și a susținut că unii dintre aceștia ar fi agenți sub acoperire ai serviciilor SVR și GRU.

Clark a afirmat că neutralitatea constituțională de lungă durată a Austriei și cadrul său juridic au permis dezvoltarea unui mediu favorabil activităților de spionaj rusești.

Deși Austria a expulzat mai mulți diplomați ruși, inclusiv recent, Viena rămâne, în opinia sa, un centru important pentru operațiunile de influență ale Moscovei.

Clark a avertizat că Rusia este tot mai dispusă să recurgă la metode agresive de spionaj, constrângere și sabotaj pentru a provoca diviziuni în Europa și a slăbi capacitatea statelor europene de a răspunde în mod coordonat amenințărilor.

La rândul său, Ed Arnold, cercetător asociat principal la Institutul Regal pentru Studii de Apărare și Securitate (RUSI), a declarat că serviciile secrete ruse urmăresc să provoace haos și instabilitate, dar sunt pregătite să exploateze și tensiunile deja existente.

Austria a fost de mult timp un „focar de spionaj”, a spus Arnold, adăugând că Moscova ar putea considera țara o țintă vulnerabilă pentru operațiunile sale ostile.

Expertul a avertizat însă că Marsalek ar putea exagera rolul pe care l-a avut în căderea lui Kurz. Potrivit lui Arnold, cineva care dorește să își construiască reputația de intermediar influent în lumea serviciilor secrete are motive să își prezinte contribuția într-o lumină cât mai favorabilă.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Federal de Interne al Austriei a declarat pentru The Telegraph că instituția nu poate comenta anchetele în curs privind rețeaua lui Marsalek.

„Serviciul austriac de informații criminale nu oferă informații și nu comentează anchete sau proceduri judiciare aflate în desfășurare și nici nu dezvăluie informații despre persoane anume”, a transmis ministerul.