Video Fostul oraș al sticlei, reanimat de autostrăzi. Palatul său era numit cândva „Edenul Transilvaniei”
0Două autostrăzi aflate în șantier ar putea reanima unul dintre micile orașe istorice din centrul României. Aflat la 25 de kilometri de Sibiu, orașul Avrig este o poartă de intrare în Munții Făgăraș și pe Valea Oltului, însă a avut de suferit de pe urma declinului industrial.
Avrig, un mic oraș din vecinătatea Sibiului ar putea profita din plin de construcția celor două autostrăzi care se vor conecta în apropierea lui.
Orășelul apropiat de nodul de autostrăzi
Autostrada montană Sibiu – Pitești, parte a Autostrăzii A1 București – Nădlac, va trece la 15-20 de kilometri de Avrig.
Cel mai apropiat nod rutier al autostrăzii de 122 de kilometri se află în localitatea Boița, acolo unde se încheie prima secțiune a traseului – cei 14 kilometri dintre Sibiu și Boița, deschiși traficului în 2022. Recent, a fost finalizat și tronsonul Curtea de Argeș – Pitești, de 30 de kilometri. Alte trei tronsoane, care vor traversa defileul Oltului, între localitățile Boița și Curtea de Argeș, se află în șantier și au termen de finalizare în perioada 2027-2028.
„Această autostradă (tronson al Autostrăzii A1), construită prin fonduri europene, este prima care va traversa Munții Carpați și va asigura, pe teritoriul României, conexiunea pe axa Est-Vest (Constanța – Nădlac). În prezent, se află în construcție încă trei secțiuni ale acestei autostrăzi, între Curtea de Argeș și Boița, care au o lungime însumată de 78,8 kilometri”, informa Ministerul Transporturilor.
Autostrada Sibiu – Făgăraș A13 (video, șantierul de la Avrig), cu o lungime de aproape 70 de kilometri, va trece pe la marginea orașului Avrig.
Toate cele patru tronsoane ale acesteia au fost contractate, însă lucrările au început doar pe două tronsoane: Avrig – Arpașu de Jos (20 de kilometri) și Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus (18 kilometri). Lucrările la noua autostradă, care va trece pe la poalele Făgărașului, urcând pe Valea Oltului, vor trebui finalizate până în 2029, potrivit Ministerului Transporturilor.
Tradiția sticlei, veche de secole
Orașul Avrig, din județul Sibiu, numără circa 12.000 de locuitori și este vizitat de turiști pentru Valea Avrigului, o zonă pitorească de la poalele Munților Făgăraș, unde au fost construite, în ultimii ani, parcuri de distracție, numeroase pensiuni și locuri de agrement.
În ultimele două secole, economia orașului s-a bazat în mare măsură pe funcționarea fabricii sale de sticlă, atestată încă din secolul al XVII-lea, potrivit unor istorici.
În ultimii ani ai regimului Ceaușescu, aproape 1.500 de oameni munceau la fabrica de sticlă din Avrig, iar pentru muncitori fuseseră construite mai multe blocuri de locuințe și cămine de nefamiliști.
„La Sticla Avrig se realizează peste 400 de sortimente de produse în fiecare lună, majoritatea destinate exportului în 12 țări ale lumii. Au devenit tradiționale contractele cu firme din S.U.A., R.F.G., Elveția, Anglia, iar mai recent, din Japonia. Totodată, din fondurile întreprinderii s-au construit 98 de apartamente, un cămin pentru tineret cu 300 de locuri, cantină-restaurant, creșă și grădiniță”, informau reprezentanții fabricii în 1989.
Câteva blocuri de confort redus și foste cămine de nefamiliști, aflate chiar în vecinătatea fabricii intrate în faliment în 2022, oferă acum o priveliște dezolantă, în contrast cu clădirile istorice ale orașului.
Palatul Brukenthal, emblema istorică a Avrigului
În centrul Avrigului, palatul cu arhitectură barocă, ridicat în urmă cu două secole și jumătate, păstrează povestea uneia dintre personalitățile remarcabile din trecutul Transilvaniei.
Palatul Brukenthal a fost construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și a fost folosit ca reședință de vară a fostului guvernator al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal (1721 – 1803), o figură emblematică pentru comunitatea sașilor și un personaj istoric apreciat pentru contribuția sa culturală.
„Spre mijlocul secolului al XVIII-lea, un sas transilvănean a devenit consilier al împărătesei Maria Terezia (1740–1780) și, de asemenea, cel mai înalt funcționar civil din Transilvania natală. Numele lui Brukenthal este de asemenea amintit în legătură cu colecțiile sale considerabile, pe care, împreună cu restul proprietății, le-a lăsat liceului din Sibiu. Muzeul Brukenthal din Sibiu, care conține o bibliotecă foarte valoroasă, îmbogățită ulterior prin donații, este încă cea mai bogată colecție din Transilvania”, informează autorii volumului „Sașii transilvăneni: repere istorice”, publicat de Uniunea Sașilor Transilvăneni (SUA, 1982).
Înconjurat în trecut de o grădină, o oranjerie (seră de portocali) și un parc dendrologic, Palatul Brukenthal din Avrig este clădirea dominantă a reședinței de vară a baronului Samuel von Brukenthal.
„Este un loc minunat și istoric care a fost considerat cândva Edenul Transilvaniei și are forma Palatului Schönbrunn din Viena, deoarece a fost proiectat de același arhitect la acea vreme. Palatul este o miniatură, de șapte ori mai mic decât originalul”, arată administratorii palatului.
Ansamblul istoric a fost restaurat parțial și redat publicului din 2011, după ce, în deceniile de după naționalizarea sa din 1948, când vreme îndelungată a fost folosit ca sanatoriu, ajunsese într-o stare tot mai degradată.
Avrig a fost și locul de naștere al cărturarului Gheorghe Lazăr (1779–1823), considerat fondatorul învățământului modern în limba română din Țara Românească. În 1818, Gheorghe Lazăr a deschis la București prima școală cu predare în limba română, la Școala de la Sfântul Sava. Locul său de veci se află în curtea bisericii ortodoxe vechi a orașului, iar în vecinătatea acesteia se află muzeul dedicat lui.
Se încarcă comentariile...
