Cât de eficiente sunt în realitate elementele de siguranță rutieră. Cazul tragediei Avrig - acuze și reacții
0Tragedia petrecută în data de 8 martie 2024, pe centura ocolitoare a orașului Avrig, din județul Sibiu, naște o serie de controverse legate de elementele de siguranță rutieră și de legislația în vigoare.
Trei oameni au murit după ce un camion s-a izbit de parapetele din beton de pe marginea dreaptă a DN1, la Avrig. Autovehiculul a deviat pe contrasens, unde s-a izbit de un alt autoturism și a căzut mai apoi în gol, de pe pasaj pe calea ferată care trece pe sub pod.
Scenele terifiante ale acestui accident rutier Avrig, surprinse de camera de bord a unui alt participant la trafic, au constituit baza unor concluzii și acuze din partea președintelui Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație (AVAC) din România.
Cătălin Codescu și-a exprimat convingerea că una dintre victime ar fi avut șanse să supraviețuiască dacă drumul ar fi fost dotat cu alt gen de elemente de siguranță rutieră cu protecție sporită. O ipoteză care ar fi putut fi demonstrată de un raport de inspecție a drumului public, care însă nu mai este solicitat în cadrul cercetărilor la fața locului, fiindcă legislația nu mai prevede acest lucru, după cum atrage atenția președintele AVAC.
De cealaltă parte, reprezentanții drumarilor au explicat pentru „Adevărul” că indiferent de elementele de siguranță existente pe marginea drumului, finalitatea ar fi fost aceeași în cazul unei tragedii de genul celei din Avrig. Aceștia au recunoscut că există mai multe tipuri de elemente siguranță rutieră prevăzute prin lege, iar cele existente pe centura de ocolire a Avrigului se încadrează în normative, dar și că există o recomandare internă pentru protecție sporită care însă nu ar avea legătură neapărat cu accidentele rutiere.
Nu este pentru prima dată când drumarii sunt învinovățiți de moartea unor oameni pe șoselele Sibiului. La fel s-a întâmplat și la începutul anului trecut, la scurt timp de la inaugurarea primului lot al Autostrăzii Sibiu – Pitești, când, de teama de a nu fi lovit de o mașină, un șofer care a încercat să treacă pe sensul de mers opus a căzut de la înălțime de pe un viaduct al A1. Și atunci, ca acum, drumarii au fost acuzați că nu au montat plase de siguranță între sensurile de mers de pe viaduct.
„Ar fi putut avea alt deznodământ dacă....”
Președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație (AVAC) din România a postat două mesaje pe contul său de Facebook prin care își exprimă opinia că accidentul care a avut loc pe DN1, în județul Sibiu, ar fi putut avea alt deznodământ: „Încă o tragedie pe șoselele noastre la producerea căreia factorul drum a avut un rol important!”
„Cu alte cuvinte, dacă acel segment de drum îndeplinea condițiile legale de siguranță, camionul nu părăsea platforma drumului și astfel ar fi fost salvată viața șoferului acestui vehicul”, a menționat Cătălin Codescu amintind de un normativ din 2012 care menționează un anumit tip de parapet, de tipul H4b, cu protecție ridicată ce ar trebui montat pe astfel de șosele.
„Băieții deștepți au avut grijă să modifice legislația...”
A precizat și că din cauza schimbării legislației rutiere (în 2022), teoria sa nu mai poate fi demonstrată, pentru că organele de urmărire penală nu mai au obligația de a solicita un raport de inspecție a drumului public: „... Băieții deștepți au avut grijă să modifice legislația și să elimine obligația completării materialului probator cu acest document deosebit de util în procesul de aflare a adevărului”.
Referitor la unghiul de impact care ar fi putut schimba parțial ce s-a întâmplat pe DN1 Sibiu, președintele AVAC a mai menționat, printre altele: „Să afirmi că acel camion a lovit bordura podului, căci nu putem vorbi de parapet, într-un unghi drept, înseamnă că, fie geometria ți-a scăpat din studiu, fie tupeul tău nu mai are limite... Sunt tare curios cum se va termina această anchetă”.
„Parapetul din beton „anti-roată” este în uzanță, conform standardelor”
Contactat de un reporter „Adevărul” pentru a afla dacă și în ce mod tragedii precum cea de la Avrig ar putea fi evitate grație elementelor de siguranță rutieră, Robert Elekes, purtătorul de cuvânt al Direcției de Drumuri și Poduri Brașov (DRDP), în administrarea căruia se află porțiunea de DN1, a explicat: „Există mai multe tipuri de parapete: poate fi din beton, metalic, cu role etc.. Podul pe care s-a produs accidentul a fost proiectat cu un tip de parapete așa-zis „apără roată” (din beton - n.red.) care este în uzanță și acum, este conform standardelor. Prin urmare, nu este nici un fel de problemă că pe acel pod există așa ceva. Ca să fie înlocuit, ar trebui modificat structural podul. Am făcut o astfel de modificare, spre exemplu, pe un pasaj din județul Brașov și am fost nevoiți să renunțăm la trotuarul de pe o parte a drumului și să returnăm toată placa de suprabetonare, ca să putem să montăm parapet H4b (la care face referire președintele AVAC - n.red.)”.
Legat de H4b - un parapet de tip greu, metalic - sursa citată nu s-a arătat convinsă că acesta ar fi oferit o protecție mai bună în situația prezentată, având în vedere că a fost proiectat pentru anumite condiții: „În prima fază, dacă urmăriți imaginile, se vede că atunci când camionul se duce în dreapta, parapetul funcționează. Acesta nu iese în afara drumului, ci este întors pe contrasens, unde lovește, din păcate, cealaltă mașină care a funcționat ca un fel de rampă - a ridicat camionul și l-a dus peste parapet și peste balustradă. În cazul acesta, având în vedere traiectoria mașinii, puțin probabil să-l fi putut opri (balustrada din metal - n.red.)”.
„Parapetele de siguranță, prevăzut pentru impact tangențial, nu perpendicular”
Reprezentantul drumarilor a mai explicat că este vorba în primul rând despre unghiul de impact în astfel de situații: „Chiar ne-am uitat la parapetul la care face referire domnul Codescu. Testele se fac la 20 - 21 de grade unghi de impact, adică să fie tangențial atins, ca să nu iasă în afara drumului. Ori, în acest caz, unghiul de impact a fost între 45 și 90 de grade, undeva pe la 70 de grade. Deci a intrat aproape perpendicular în parapetul de pe sensul opus. Nu există parapete pe lumea aceasta care, la un asemenea unghi de impact, corelat cu masa mare a camionului și viteza pe care o avea, să mai poată face ceva. Repet, parapetele de siguranță este prevăzut pentru impact tangențial, nicidecum perpendicular. Era puțin probabil să existe ceva care să-l poată opri din traiectoria sa”.
În ce situații se folosește parapetele cu protecție sporită
„Avem o recomandare internă, de la companie, și podurile noi nu se mai proiectează cu acest tip de parapete, din beton, dar asta nu are legătură neapărat cu siguranța oferită, ci cu exploatarea și întreținerea lui”, a mai menționat pentru „Adevărul” Robert Elekes de la DRDP Brașov.
Acesta a explicat că parapetele de beton este extrem de atacat de materialele antiderapante folosite în zilele noastre. Cum pe vremuri nu se foloseau concentrații atât de mari de sare și alte materiale, acestea rezistau mai bine în timp. „Acum se macină pur și simplu și tocmai din acest motiv există această recomandare internă ca podurile noi să nu mai fie proiectate cu parapete din beton. Dar repet, nu are legătură cu siguranța. În plus, când vrei să-l înlocuiești, parapetul metalic este prins doar în niște șuruburi și poate fi mai ușor de demontat, în comparație cu celălalt”.
Recomandarea la care a făcut referire reprezentantul DRDP circulă intern de aproximativ 4 - 5 ani. „Podul pe care s-a produs accidentul este construit înainte de normativul din 2012 la care a făcut referire domnul de la AVAC, fiind proiectat prin 2005 - 2006. Centura este, de asemenea, un drum relativ nou, adică de după Revoluție. Vechiul drum trecea prin interiorul Avrigului și s-a făcut această ocolitoare peste calea ferată. Chiar și normativul actual prevede că parapetele poate să fie metalic sau de beton. Spre exemplu, pasajele de pe A3, de la Mureș, s-au făcut tot cu parapete din beton”, a mai precizat Robert Elekes.
În plus, fiind vorba despre o lucrare în garanție, parapetele se poate modifica la cerere.
Se încarcă comentariile...
