Jobbik a găsit în România parteneri pentru o iniţiativă europeană - egalizarea salariilor în firmele internaţionale

Liderul Jobbik speră într-o coagularea a puterii statelor din estul Uniunii Europene- foto: Adrian Caraba

Liderul partidului extremist consideră că România şi Ungaria ar trebui să aibă mai multe pârghii de colaborare comune, care ar face uitate vechile conflicte. Cererea către Parlamentul European de a lua în discuţie egalizarea salariilor din firmele internaţionale este un exemplu în acest sens.

Tensiunile româno-maghiare din România în general şi din Transilvania în particular, au fost deseori subiect de discuţie în presa din România şi Ungaria, dar chiar şi în cea internaţională, cu diverse prilejuri. Periodic, acest război de uzură apare în actualitate, urmat de cele mai multe ori de decizii care supără o parte sau alta. Privit din exterior, chiar de către maghiari, acest război pare să fie doar unul politic, menit să creeze nişte constrâgeri şi să influenţeze luarea unor decizii.

Liderul partidului extremist Jobbik, din Ungaria, Gabor Vona consideră că tot ceea ce se petrece în România ca şi conflict între reprezentanţii maghiarilor, UDMR şi partidele româneşti este un război politic şi nu are nimic de-a face cu convieţuirea dintre oameni.

„Astea sunt politică decât conflicte între oameni. Conflictul politic poate să afecteze relaţia, dar într-o anumită limită şi practic convieţuirea dintre oameni nu este aşa de mult afectată de politică după cum se încearcă să se manipuleze. Trebuie să sperăm că românii şi maghiarii vor păşi pe calea, pentru care sunt exemple în istorie, că două popoare care şi-au creat şi şi-au făcut foarte multe răni unul celuilalt, s-au împăcat şi noi trebuie să păşim pe această cale.”, a afirmat liderul Jobbik.

Jobbik se pregăteşte de o campanie parlamentară grea şi urătâ anul viitor, la sfârşitul căreia îşi doreşte să preia guvernarea în Ungaria. Dacă acest lucru se va întâmpla, una dintre direcţiile cărora trebuie să le acorde atenţie este relaţia cu România, aici unde nu au o imagine prea bună, fiind văzuţi ca partidul extremist, violent şi susţinut de Moscova.

„Chiar şi această întâlnire este un prilej pentru demontarea acestor mituri şi prin faptul că putem să stăm de vorbă, nu este ceva de speriat. În primul rând este nevoie de multă comunicare şi discuţii, să ne cunoaştem mai bine, ca prim pas pentru acceptarea şi respectul reciproc. Sunt deschis mereu să stau la discuţii cu media românească, chiar dacă există riscul să nu ne înţelegem pe toate subiectele, dar este normal ca două persoane să aibă opinii diferite.”, a afirmat liderul Iobbik.

Se pare că partidul maghiar a şi găsit prima pârghie de colaborare cu românii, un subiect dureros de ambele părţi, respectiv salariile oferite de firmele cu capital vest european pentru angajaţii din ţările din estul Europei. Gabor Vona doreşte discutarea în Parlamentul European a unei directive care să oblige aceste firme să ofere angajaţilor săi din ţările est europene aceleaşi salarii ca celor din ţările din vest. Pentru acest lucru e nevoie de un milion de semnături din 7 state, românii fiind printre primii care s-au oferit să îşi ajute vecinii.

„Este o iniţiativă a noastră, pentru care am găsit susţinători în alte şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care se numără şi România. Deocamdată, am depus proiectul la Comisia Europeană şi trebuie să adunăm cel puţin un milion de semnături de pe teritoriul Uniunii Europene pentru susţinerea acestuia, însă noi suntem convinşi că vom aduna mult mai multe.

Suntem conştienţi că această problemă nu se poate rezolva de azi pe mâine, însă trebuie să începem de undeva, deoarece, dacă nu facem nimic, tinerii noştri vor continua să plece în Occident şi în curând ne vom găsi în incapacitatea de a mai asigura funcţionarea statelor, a sistemelor de protecţie socială, de sănătate sau învăţământ. ”, a explicat Gabor Vona, liderul Jobbik.

La nivelul României, cel care s-a arătat prima dată deschis ideii a fost jurnalistul Mihai Târnoveanu. La nivelul judeţului Satu Mare strângerea de semnături se va face cu ajutorul conferaţiilor sindicale, cele mai apropiate de oamenii care se confruntp cu această problemă a salariilor.