Afacerea cu clienţi garantaţi printre bogaţii lumii. Românul care a găsit metoda să facă bani cu un business finanţat de UE
0
Românii nu au dus niciodată lipsă de idei de afaceri, mai greu este cu implementarea lor, mai ales că birocraţia îngreunează mult prea mult investiţiile locale. Uneori singura modalitate de a realiza proiecte mari este accesarea unor fonduri europene. Un sătmărean a reuşit să facă acest lucru, iar azi deţine o fermă piscicolă unde creşte intensiv mai mult specii de peşti, printre care sturionul din icrele căruia se obţine faimosul caviar.
Într-un sat care poate fi uşor confundat cu o persoană, din cauza denumirii, Ioan Ghere a dorit să deschidă o afacere care să îi atragă nu doar pe pescarii sportivi, ci şi pe cei care doresc să aibă pe masă preparate din peşte. În satul Adrian, în apropierea oraşului Livada, judeţul Satu Mare există una dintre puţinele ferme de sturioni din ţară, care în mai puţin de patru ani va furniza ceea ce mulţi dintre oamenii cu potenţial financiar preferă să servească lângă un pahar de şampanie, faimosul caviar. Drumul nu a fost însă unul uşor, de la înfinţarea fermei piscicole şi până acum, sătmăreanul a avut de trecut peste tot felul de obstacole, în faţa cărora poate mulţi s-ar fi dat bătuţi dacă nu ar fi avut determinarea lui. Ioan Ghere a văzut că singur nu va reuşi să adune banii necesari pentru a avea o fermă pisciolă atât de mare şi cu un asemenea potenţial şi astfel a decis să creadă în şansa lui şi să acceseze bani europeni.
Astfel, prin intermediul unui proiect european, în valoare de 5,3 milioane euro accesat în perioada 2009-2012, s-au făcut lucrări pe 180 ha, care au presupus lucrări la bazine, dar şi achiziţia de utilaje. Cu banii primiţi de la Uniunea Europeanăs-au făcut lucrări la bazinul mare de 60 de ha pentru crap şi amur, la un alt bazin de 30 de ha, s-au mai amenajat nouă bazine de creştere intensivă a crapului de nămol. Prin acest sistem de creştere intensivă, producţia va fi de 6-8 tone/an, faţă de 1,5-2 tone cât e în mod obişnuit. S-au mai amenajat şase bazine pentru iernat, cinci bazine pentru creşterea puietului, 18 bazine pentru creşterea somnului în hală, 18 bazine acoperite pentru şalău şi somn, fiind achiziţionate şi utilaje pentru transportul şi hrănirea peştilor. De asemenea, s-au realizat 16 bazine pentru creşterea sturionului. Au fost forate două puţuri la 360 m pentru apă de 26-30 de grade şi iarna.
O luptă continuă
În 2013, Ioan Ghere a dorit să continue investiţiile, tot cu ajutorul banilor europeni, însă proiectul său nu a fost acceptat de data aceasta. Sătmăreanul a vrut de data aceasta să extindă fermă, să cumpere utilaje, dar şi să construiască propria piaţă de desfacere. În prezent, capacitatea de producţie a fermei este de 400 de tone pe an.
" Am vrut să accesez în 2013 un alt proiect, însă acesta a fost refuzat pe motiv că trebuiesc făcute anumite studii pentru a vedea ce impact va avea asupra mediului extinderea fermei, trebuie respectaţi anumiţi paşi stricţi, nu e ataât de uşor. Intenţionam să accesez aproximativ cinci milioane de euro euro pentru extinderea fermei cu 125 ha, construcţia unei fabrici de procesare a peştelui şi achiziţia de utilaje pentru producţie de furaje. De asemenea, intenţionăm să construim un parc fotovoltaic de 1MW pentru a avea autonomie energetică, cumpărarea sau închirierea a 7 – 8 spaţii în mai multe oraşe, reşedinţe de judeţ pentru realizarea propriei reţele de desfacere, edificarea unui han cu specific pescăresc. Nu mă dau bătut, chiar acum fac demersuri pentru a avea toate actele, toate studiile, tot ce am nevoie. Din păcate, statul nu prea sprijină astfel de iniţiative", spune Ioan Ghere.
FOTO. Ferma are o capacitate de producţie de 400 de tone pe an. sursa pisciolaadrian.ro
Mai mult şi primul proiect prin care a primit finanţare este în pericol. Societatea nu îşi poate îndeplini pe deplin obligaţiile stabilite în contractul de finanţare. Activiştii Societăţii Carpatina Ardeleană îi pun beţe în roate, pe motiv că ferma piscicolă se află în Ariile protejate Râul Tur. Astfel, ferma piscicolă riscă să fie obligată să plătească penalizări sau chiar să restituie finanţarea europeană. Deşi ferma piscicolă de la Adrian este autorizată, funcţionând de peste 40 de ani, reprezentanţii Societăţii Carpatine Ardelene vin să impună tot felul de reguli. De exemplu, deşi este vorba de o fermă care lucrează cu zeci şi sute de tone de peşte, reprezentanţii Societăţii Carpatina Ardeleană au interzis accesul utilajelor şi al maşinilor pe digurile care înconjoară bazinele fermei şi al bărcilor cu motor pe lacuri. Este permis doar accesul cu bărci cu motor electric, deşi la aprobarea proiectului nu s-a specificat acest lucru
Investiţii pentru viitor
Printre mormanele de hârtii şi zeci de drumuri făcute pentru a obţine o mulţime de documente, Ioan Ghere vede totuşi luminiţa de la capătul tunelului, în sensul în care sătmăreanul gândeşte în perspectivă investiţiile şi crede că această determinare şi ambiţie trebuie să o aibă toţi antreprenorii care îşi doresc să aibă succes în domeniul pe care şi l-au ales. Banii pe care i-a investit până acum au făcut ca la ferma piscicolă din Adrian să se poate practica pescuitul sportiv. Programul de pescuit pe cele două bălţi este non-stop. Pescarii care vor să pescuiască pe timpul zilei, de la răsăritul până la apusul soarelui, trebuie să achite o taxă de 100 lei. La fel şi pescarii care optează pentru o partidă pe timp de noapte, de la apusul până la răsăritul soarelui.Cantitatea de peşte pe care pescarul o poate lua acasă, fiind inclusă în taxa de pescuit, este de cinci kilograme la pescuitul pe zi, respectiv şapte kilograme la pescuitul pe noapte. Pescarii ce doresc să aducă acasă o cantitate mai mare decât cea inclusă în taxa de pescuit o pot face, achitând 11,5 lei/kg. Un pescar poate pescui cu maxim trei undiţe sau lansete.
De asemenea, o altă direcţie spre care s-a orientat sătmăreanul este creşterea intensivă a sturionilor care se pot cumpăra şi acum, însă obiectivul principal este ca ei să ajungă la vârsta la care să producă icrele negre şi care este azi ameninţată de mâna omului prin pecuitul excesiv practicat în ultimii ani în România.
" În prezent ne ocupăm cu creşterea sturionului cega puiet, sturionului polyodon puite, sturionului siberian. Practic de la cega vom avea peste trei ani caviar, iar de la ceilalţi peste patru pentru că aceşti peşti au nevoie de măcar şase ani pentru a produce icrele din care se face faiomsul caviar", spune Ioan Ghere.
Astfel că, în 2019, 2020, ferma piscicolă Adrian va avea prima recoltă de caviar de la sturionii pe care îi creşte în 16 bazine. Preţul unui kilogram de caviar variază între 500 şi chiar 5.000 de euro, în funcţie de calitate şi de piaţa de desfacere. Cel mai rentabilă este comercializarea sa în Rusia şi în statele arabe.
Braconajul piscicol, ignorat de oamenii legii
Ioan Ghere susţine că în prezent cea mai mare problemă pe care o are este combaterea braconajului piscicol din fermă. Pe lângă faptul că a încercat să ia tot felul de măsuri şi să abordeze problema din mai multe unghiuri, încă nu a reuşit să găsească o soluţie pentru a stopa acest fenomen, periculos pentru afacerea în care a investit atât de mult. Sătmăreanul spune că a solicitat în repetate rânduri sprijinul poliţiştilor, care ajung până la urmă să îl amendeze pe el pentru că i-a deranjat. Potrivit primului proiect de finanţare accesat în perioada 2009-2012, societatea trebuie să-şi mărească continuu capacitatea de producţie, respectiv cantitatea de peşte comercializată. Însă măsurile impuse de Societatea Carpatină Ardelenă nu numai că pun stavilă dezvoltării afacerii, dar provoacă deja pagube importante prin furturile comise aproape în fiecare noapte. În aceste condiţii, continuarea proiectului, printr-o nouă etapă privind construcţia unei fabrici de eviscerare a peştelui şi a uneia pentru furaje, pare a fi compomisă din start.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
