Jaf de 1,6 milioane euro de la BCR Argeş, neelucidat la trei ani de la comitere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

12 persoane depuneau plângere la Poliţie în octombrie 2013, reclamând că din cutiile de valori pe care le aveau la sucursala Argeş a BCR le-au dispărut mari sume de bani, cuprinse între 113.000 şi 400.000 de euro. Valoarea totală a pagubei a fost estimată la aproximativ 1,6 milioane de euro. Cazul nu a fost soluţionat nici până acum şi se află pe rol la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Campania „România infractorilor necunoscuţi”, lansată de ziarul „Adevărul”, continuă cu un caz care s-a petrecut în Argeş acum trei ani şi care nu a fost soluţionat până în prezent. Cazul a făcut mare vâlvă la vremea respectivă, însă nu s-a soluţionat nici până acum, dosarul fiind preluat, în noiembrie 2013, de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Argeş, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care nu a finalizat nici până acum cercetarea. Printre păgubiţi s-au numărat mai mulţi oameni de afaceri.

Surse apropiate anchetei au precizat că actele de identitate ale celor două persoane bănuite că ar fi comis jaful erau pe numele unui portughez şi al unui grec. Există însă suspiciuni privind legalitatea documentelor. Cele două persoane bănuite că ar fi comis jaful nu au fost prinse nici până în prezent.

Principalii suspecţi sunt doi foşti clienţi ai băncii care au închiriat în primăvara lui 2013 casete de valori şi, după ce a expirat contractul, au înapoiat cheile originale, dar au păstrat dubluri. Şi-ar fi închiriat apoi propriile casete, pentru a-şi face intrarea în bancă, şi, odată ajunşi în tezaur, ar fi cotrobăit şi prin casetele altora, pe care le puteau descuia cu copiile făcute anterior.

Reporterii „Adevărul“ au stat de vorbă cu Eugen Florea, unul dintre păgubiţi şi primul care a depus plângere la Poliţie, pe 25 octombrie 2013. Bărbatului i-au dispărut 130.000 de dolari, 49.000 de lei şi mai multe obiecte din aur, printre care şi un ceas Longines din aur masiv, moştenire de la tatăl lui.

„Voi da în judecată BCR Argeş pentru recuperarea prejudiciului”

image

Florea spune că este decis să meargă şi la CEDO dacă este nevoie. „Voi da în judecată BCR Argeş pentru recuperarea prejudiciului. Nu mă las până nu recuperez banii. Nu voi renunţa niciodată, sunt bani munciţi. Sunt banii a trei generaţii: eu, tata, fratele, copiii. Eu am spus din prima secundă ce bani aveam acolo şi n-am vorbit prostii. Voi cere în instanţă şi reconstituirea totală a jafului de la BCR, voi cere şi imaginile surprinse de către camerele de supraveghere. Banca mi-a dat un răspuns din care reieşea că eram eu vinovat că m-am dus la ei. Îmi venea să mă duc să le dau foc atunci când am citit răspunsul. Avocatul meu le-a făcut o solicitare în vederea unei înţelegeri amiabile. Au refuzat din start cei de la BCR, spunând că nu au nicio certitudine că am avut eu bani acolo“, a declarat Eugen Florea.

A slăbit 24 de kilograme din cauza stresului

image

Primul păgubit în jaful din casetele de valori de la BCR Argeş spune că are numeroase dovezi strânse în acest caz şi că, odată ce va începe procesul, le va prezenta judecătorilor. „Voi dovedi totul în instanţă. Dacă nu venea băiatul meu să se ia de un director de la BCR, nici măcar nu mai anunţau Poliţia, ziceau că fac ei ancheta internă. Poliţia ar trebui să pună la detectorul de minciuni angajaţii de la BCR. Pe mine mă interesează doar să îmi recuperez banii. Legat de autorii jafului, am înţeles că aveau rezidenţa în Piteşti. Am aflat din primele zile că erau cetăţeni străini. Am cerut de atunci Poliţiei să îi dea în consemn la frontieră. Nu mi-au dat niciun răspuns“, mai spune Eugen Florea, care a slăbit 24 de kilograme din cauza stresului provocat de pierderea banilor agonisiţi.

Piteşteanul păgubit reclamă şi lipsa unui sistem de securitate eficient în camera de tezaur de la BCR Argeş: „Plăteam chirie 373 lei trimestrial la BCR, mai mult ca la alte bănci, şi mă aşteptam ca, pentru aceşti bani, să fie protejate cum trebuie valorile depuse. Banca ar fi trebuit să aibă inclusiv o asigurare pentru acele cutii de valori. Mi se pare ciudat că în camera de tezaur nu erau camere de supraveghere. În plus, pe cutiile de valori ar fi trebuit puşi senzori pentru a atenţiona personalul de la bancă atunci când acolo umblă cineva“, adaugă bărbatul.

Eugen Florea mai spune că, în dimineaţa zilei în care a fost să îşi verific cutia de valori, două persoane cu genţi voluminoase au intrat după el: „Din înregistrările camerelor de supraveghere de la intrarea în camera de tezaur, rezultă că una dintre persoane a stat 7 minute, iar cealaltă 18 minute. Aceste două persoane au avut cutii închiriate acolo, au venit la bancă vreme de patru luni, zi de zi, şi nimeni de la BCR Argeş nu a considerat suspectă treaba asta. Mi s-a spus că din înregistrările camerelor de supraveghere nu se pot distinge chipurile celor doi. Nu exclud nici posibilitatea ca suspecţii să îşi fi închiriat casetele de valori cu acte false“.

Răspunsul BCR

Jurnaliştii „Adevărul“ au solicitat poziţia BCR vizavi de jaful de acum trei ani care încă nu a fost soluţionat, dar şi măsurile de securitate din camera de tezaur de la momentul jafului, însă oficialii BCR nu au dat aici niciun răspuns. Reprezentanţii Direcţiei Comunicare din BCR au trimit următotul răspuns: „Incidentul este regretabil, afectând în acelaşi timp şi clienţii, şi banca. Am sprijinit organele de anchetă pentru a identifica circumstanţele şi autorii furtului, după toate aparenţele infractori foarte sofisticaţi. Pâna în prezent nu s-a dat o soluţie în dosarul penal, iar când aceasta va fi dispusă va fi comunicată şi clienţilor. Potrivit contractului de închiriere a casetelor de valori, banca nu cunoaşte conţinutul acestora, prin urmare nu se poate certifica conţinutul acestora“.

După cum a declarat chestorul Ionel Ispir, comandantul Poliţiei Argeş, „dosarul a fost preluat în noiembrie 2013 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere complexitatea acestuia“. „Dosarul la care faceţi referire se află în curs de soluţionare”, ne-a precizat Ramona Bulcu, procuror şef Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Parchetului.

Vă mai recomandăm:

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“

Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite