EXCLUSIV Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu vrea cetăţenie română: „E o reconciliere cu mine însămi“

Marie Helene Fabra Brătianu a strâns deja documentele pentru obţinerea cetăţeniei române FOTO: Denis Grigorescu

Marie-Hélène Fabra Brătianu (58 de ani), strănepoata fostului prim-ministru al României Ion I.C. Brătianu, va depune la Ambasada României de la Paris documentele pentru a obţine cetăţenia română. Ea a vorbit în exclusivitate pentru „Adevărul“ despre motivaţia gestului său special.

Marie-Hélène Fabra Brătianu este fiica Ileanei Brătianu şi nepoata Elenei Brătianu şi a istoricului şi omului politic liberal Gheorghe Brătianu. Poartă în ea genele, calităţile şi farmecul unei familii care a scris pagini de aur din istoria României, străbunicul ei Ion I.C. Brătianu fiind făuritorul României Mari. Marie-Hélène a ajuns prima oară în ţara de origine a mamei sale de-abia după Revoluţia din 1989, iar în ultimii ani a venit tot mai des din cauza unor procese în care s-a trezit implicată fără voie.

Asta după ce, în 2006, mamei sale i s-au retrocedat, prin diverse manevre suspecte ale autorităţilor din Argeş, 32,8 hectare în Pădurea Trivale din Piteşti, asta deşi terenul trebuia retrocedat în comuna argeşeană Răteşti, acolo unde Gheorghe Brătianu avusese o moşie. Respectiva retrocedare face acum obiectul unui dosar la DNA cu nouă persoane urmărite penal pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Marie-Hélène Fabra Brătianu spune că a strâns deja actele pentru obţinerea cetăţeniei române şi că le va depune de îndată ce restricţiile privind pandemia de coronavirus se vor reduce.

Am întrebat-o de unde a pornit dorinţa de a obţine cetăţenia română. „Întrebarea pe care mi-o puneţi mă obligă să privesc în sufletul meu deoarece decizia mea de a obţine cetăţenia română este în acelaşi timp rodul unei reflecţii şi al unei dorinţe”, precizează strănepoata lui Ion I.C. Brătianu. A simţit pentru prima oară dorinţa de a obţine cetăţenia română în 1995. În acel an, o prietenă a mamei sale cu care s-a întâlnit în avionul Bucureşti-Paris i-a spus că această formalitate nu ar trebui să fie dificilă pentru ea: „Am ascultat-o, însă fără să fiu convinsă cu adevărat: cunoşteam puţin această ţară vizitată de mai multe ori în cadrul unor sejururi scurte, cu filtrul ochilor mamei mele. O cerere de cetăţenie a fost şi este întotdeauna pentru mine un angajament foarte personal pe care trebuie să îl realizezi pentru tine cu toată conştiinţa. Sinceră să fiu, în 1995 nu eram pregătită pentru această decizie”.

„Am început să descifrez româna graţie citaţiilor de la tribunale“

Începând din 2009, anul morţii mamei sale, Marie-Hélène Fabra Brătianu a început să vină mult mai des în România. La început, a fost doar pentru a rezolva probleme familiale, „probleme ce mergeau de la « ce să fac cu Dacia mamei mele » până la « cum să rezolv retrocedarea castelului din Paşcani », apoi procesele pe care le cunoaşteţi. Am început să descifrez mai bine limba română graţie citaţiilor de la tribunale. Am mers în toată ţara. Mi-am făcut prieteni”.

Ileana Brătianu şi Marie Helene Fabra Brătianu FOTO: arhiva personală

Şi, după cum mărturiseşte Marie-Hélène Fabra Brătianu, „ a urmat o altă etapă: să accept că tot acest trecut românesc, cu tragedia bunicilor mei şi apoi a mamei mele, era şi trecutul meu. Şi cu bune şi cu rele, deoarece trebuie să vă mărturisesc că cu cât mi-am aprofudnat cunoştinţele privind operele înaintaşilor mei, atât politice, cât şi ştiinţifice, cu atât am devenit mai mândră că sunt descendenta lor. A contat în călătoria mea interioară şi cartea pe care am scris-o şi publicat-o în România în 2012”.

„Nu am vreo ambiţie politică”

Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu ne-a declarat şi că decizia sa nu are vreo conotaţie politică şi că este mult legată de trecutul ilustrei sale familii.

„Nu am vreo ambiţie politică. Este o decizie în întregime privată. O decizie ce înseamnă o reconciliere cu mine însămi şi o decizie ce reconstruieşte un pod interior. Importanţa Brătienilor în România este foarte dificil de înţeles pentru un francez pentru că Franţa există de mai multe secole şi lista întemeietorilor săi este lungă. Pe de altă parte, deşi Franţa nu a avut mereu regimuri exemplare, traumatismul dictaturii şi al presiunii străine nu există în Hexagon, precum în România.

Azi am înţeles, cel puţin asta cred, un punct de vedere românesc. Pentru a spune altfel lucrurile, am devenit de asemenea şi româncă pentru că doliul ţinut după mama mea (n.red.-Ileana Brătianu) a făcut să se dezvolte în mine toate „seminţele” pe care ea le plantase fără să ştie.

O altă motivaţie a solicitării cetăţeniei române a fost reprezentată de eşecurile mele juridice. Toate procesele din România pe care le am de ani de zile şi care sfidează bunul simţ şi îmi alimentează amărăciunea nu pot să îmi umbrească bucuria reîntâlnirii cu ţara strămoşilor mei materni.

Am decis să obţin cetăţenia română şi pentru că nu vreau să mă rup de trecut.

Un proverb spune: «Nu pierdem niciodată, învăţăm». Am căutat să văd ce voi putea să învăţ şi răspunsul a fost că voi putea să învăţ devenind româncă”, precizează Marie-Hélène Fabra Brătianu.

„Trebuie să cicatrizăm cu simplitate rănile vechi“

În octombrie 2019, pe când era la Bucureşti pentru a participa la inaugurarea statuii lui Ion I.C. Brătianu, străbunicul său, un român i-a spus lui Marie-Hélène Fabra Brătianu: „Ar trebui să fiţi româncă“. Iar aceasta i-a răspuns: „Da, mă gândesc de mult la asta, dar este posibil?“. Marie-Hélène Fabra Brătianu spune că îndemnul acelui român i-a arătat drumul pe care trebuie să îl urmeze, „cu pragmatismul ce caracterizează această ţară. Această statuie ce a fost ridicată în inima Bucureştiului şi a României, cu un deget îndreptat spre Occident, mă obligă să reflectez la sensul Istoriei. Nu putem să ne rupem de trecut. M-am gândit de multe ori la bunicul meu Gheorghe Brătianu care nu a plecat din România atunci când Franţa i-a oferit un post de profesor la Sorbona. M-am gândit la moartea sa. Sunt sigură că dacă ar şti că nepoata sa va deveni româncă ar fi fericit. Uneori purtăm în noi răni vechi, mai vechi şi mai mari ca noi. Şi trebuie să le cicatrizăm cu simplitate, pentru noi şi pentru ceilalţi”.

Fostă jurnalistă la „Les Échos“, Marie-Hélène Fabra Brătianu este pictoriţă la Paris. În 2012 a publicat la Editura Humanitas cartea „Memoria frunzelor moarte“, în care combină memoriile bunicii sale cu propriul jurnal început după moartea mamei sale, în 2009. În vara lui 2016 a apărut şi versiunea în franceză a cărţii, la editura pariziană L’Harmattan.