Strănepoata lui Ion C. Brătianu a făcut plângere la CEDO împotriva statului român: „Mă simţ hărţuită de procese. Este terifiant!“

Marie Helene Fabra Brătianu a fost târâtă fără să aibă nicio legătură  în mai multe procese legate de o retrocedare dubioasă FOTO: Denis Grigorescu

Marie Helene Fabra Brătianu, strănepoata lui Ion C. Brătianu, a făcut plângere la CEDO împotriva statului român. Ea se declară hărţuită de o serie de procese legate de un teren moştenit de mama sa.

În 2006, Ilenei Brătianu, mama lui Marie Helene Fabra Brătianu, i s-au retrocedat, prin diverse manevre suspecte ale autorităţilor din Argeş, 32,8 hectare în Pădurea Trivale din Piteşti, asta deşi terenul trebuia retrocedat în comuna argeşeană Răteşti, acolo unde bunicul său, istoricul Gheorghe Brătianu, avusese o moşie.

Respectivul teren, pentru care titlul de proprietate a fost emis în februarie 2007, a fost vândut de mama sa lui Nicolae Ivănescu, un om de afaceri influent din Argeş (care deţine şi Hotelul Muntenia din Piteşti, cel mai mare din judeţ), pentru doar 550.000 lei, iar ulterior omul de afaceri a vândut jumătate din teren unor evrei pentru 2,3 milioane euro.

În iulie 2009, la aproape trei ani după ce terenul a fost vândut şi la doar trei luni după ce Ileana Brătianu a murit, autorităţile au descoperit subit că terenul a aparţinut statului, iar în toamna lui 2013 au cerut şi obţinut în instanţă anularea titlului de proprietate. DNA a deschis în 2015 un dosar legat de transferul terenului, cu 9 persoane inculpate pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, printre acestea numărându-se fostul primar de la Răteşti şi procuratorul Ilenei Brătianu-Costel Ungureanu. Direcţia Silvică Argeş cere acum în instanţă anularea contractelor de vânzare-cumpărare pentru cele 32,8 hectare din Pădurea Trivale ce au ajuns la omul de afaceri din Argeş şi la mai mulţi oameni de afaceri evrei, terenuri pe care Prefectura le-a recuperat prin proces în decembrie 2015. Un prim termen al procesului va fi în această lună la Tribunalul Argeş.

Marie Helene Fabra a fost târâtă ca pârâtă în mai multe procese, deşi, după cum spune strănepoata lui Ion C. Brătianu, nu are nici cea mai mică legătură cu respectivul teren: „la data deschiderii succesiunii mamei mele (n.red.-în iulie 2009, la trei luni după decesul acesteia), terenul respectiv nu se mai afla în patrimoniul acesteia, fiind înstrăinat anterior decesului, prin moştenire nu s-a transmis dreptul de proprietate cu privire la această suprafaţă de teren aşa cum rezultă din cele două certificate de moştenitor. Atât timp cât la data deschiderii succesiunii terenurile nu se mai aflau în patrimoniul mamei mele, acestea nu puteau fi transmise către mine”. Mai mult, oamenii de afaceri evrei care au cumpărat o parte dintre terenuri, cer să primească banii daţi pentru acestea chiar de la strănepoata lui Ion C. Brătianu, deşi-repetăm-această nu are nicio legătură cu respectivele terenuri şi cu înstrăinarea lor.

Marie Helene Fabra Brătianu a făcut plângere la CEDO, considerând că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi de asemenea că a fost încălcat dreptul de proprietate. Plângerea a fost înregistrată la Strasbourg la sfârşitul anului trecut.

„Cer să se facă dreptate la CEDO, pentru că în România acest lucru nu a fost posibil. Problema e că mă simt hărţuită de aceste procese. E terifiant. Sunt prea multe nereguli şi prea multe semne de întrebare. Titlul de proprietate pentru acel teren a fost anulat şi eu am fost introdusă parte în proces în ciuda faptului că nu am avut nicio legătură cu acea retrocedare şi acele tranzacţii. Consider că mi se aduce o gravă vătămare asupra dreptului de proprietate, vătămare patrimonială pecuniară reprezentată de suma de bani pe care trebuie să o restitui în prezent cumpărătorilor terenului, cu toate că eu nu am beneficiat şi nu beneficiez de nimic. Chiar şi instanţa a precizat că autorităţile statului au emis un titlu de proprietate nelegal, în urme unei greşite aplicări a legii de către organele statului”, precizează Marie Helene Fabra Brătianu.   

„Este posibil să fi fost un abuz săvârşit asupra mamei mele”

Tot Marie Helene Fabra Brătianu mai spune că în perioada în care s-au făcut retrocedările dubioase mama sa era foarte bolnavă şi că este posibil să fie vorba şi de un abuz: „În perioada în care s-au făcut acele retrocedări ale terenurilor familiei, şi mă refer aici la anii 2006-2007, ea era deja foarte bolnavă şi în Franţa stătea mai mult în spital. Când s-a întors în casa sa de la Fontainebleau, a fost victima mai multor escroci francezi. Mi-am dat seama de amploarea daunelor în 2008. De altfel, tocmai am câştigat un proces la Curtea de Apel Paris în care justiţia a admis că mama mea a fost victima unui abuz de slăbiciune în perioada 2007-2008. Dosarul său medical arată clar că ea avea mari pierderi de memorie şi că sănătatea sa era foarte fragilă. Aceste aspecte m-au alertat mult când am primit primele mele convocări la Tribunalul din Piteşti. Era posibil ca mama mea să fi fost înşelată şi în România? Oricum, cazul este foarte încâlcit şi starea de sănătate a mamei mele poate justifica şi aici un abuz săvârşit asupra ei”.

Afirmaţiile fiicei Ilenei Brătianu sunt întărite şi de faptul că mama sa l-a împuternicit pe Costel Ungureanu să o reprezinte pentru retrocedări şi tranzacţii în noiembrie 2005, când Ileana Brătianu era pe patul de spital în Bucureşti.

Tot Marie Helene Fabra Brătianu mai spune că mama sa nu a avut nicio vină legat de nulitatea titlului şi că „singurele vinovate sunt Comisia Locală de Fond Funciar Răteşti şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş”.

Cum au fost transferate zeci de hectare de teren dintr-o comună în plin centrul Piteştiului

Iată pe scurt şi epopeea dubioasei retrocedări. Pe 31 august 2005, Ileana Brătianu, prin procuratorul său, Costel N. Ungureanu - bibliotecar în comuna argeşeană Răteşti, a revendicat terenurile forestiere ce aparţinuseră istoricului Gheorghe Brătianu, a cărui moştenitoare era.

La data respectivă, procuratorul Costel Ungureanu a solicitat Comisiei Locale de Fond Funciar Răteşti restituirea pe vechiul amplasament a unei suprafeţe totale de 170 ha de vegetaţie forestieră, 90 ha în punctul „Parapet” şi 80 ha în satul Tigveni, comuna Răteşti. Cum 32,8 hectare dintre cele solicitate pe vechiul amplasament fuseseră deja atribuite legal altor persoane, Ilenei Brătianu i s-au oferit mai multe variante, în decembrie 2006.

După două refuzuri de amplasamente bune din punct de vedere imobiliar, la Valea Mare-Ştefăneşti şi Dobrogostea, a fost acceptată abia a treia  variantă, chiar de nerefuzat, tocmai în Pădurea Trivale, la nici o jumătate de kilometru de centrul Piteştiului. După doar două luni, în februarie 2007, Prefectura Argeş  a emis titlul de proprietate, iar terenurile au fost vândute la scurt timp, în luna martie a aceluiaşi an, lui Nicolae Ivănescu.

În iulie 2009, aceeaşi Prefectură Argeş descoperă brusc o serie de hărţi conform cărora respectivele hectare din miezul Pădurii Trivale, ajunse în posesia lui Nicolae Ivănescu Ivănescu, ar fi fost în domeniul statului încă din anii 1940. În iulie 2013, Prefectura Argeş a demarat o acţiune în instanţă pentru anularea titlului de proprietate emis în Pădurea Trivale. Foarte interesant este că, în decembrie 2006, Ocolul Silvic Piteşti dăduse scris că terenul respectiv este liber de sarcini şi poate fi retrocedat.