Cherimoya, fructul-minune folosit ca afrodisiac sau pentru îmbunătăţirea fertilităţii. E armă şi împotriva anemiei şi a stresului

Originar din America de Sud, mai precis din Munţii Anzi, cherimoya este considerat la ora actuală fructul-minune, fiind cultivat în Asia de Sud, California, Portugalia, Spania, Israel sau Italia. Sub forma de tufe sau de arbori înalţi de până  la 7 metri, plantele de cherimoya oferă unele dintre cele mai delicioase şi sănătoase fructe din lume.

Scriitorul Mark Twain spunea odinioară despre cherimoya că este “cel mai delicios fruct cunoscut omului”. Cu toate acestea, cherimoya se găseşte foarte rar în România, asta şi din cauză că el are nevoie de temperaturi constante de peste 15 grade pentru a se dezvolta, climatul ideal pentru el în Europa fiind cel mediteranean.  Cherimoya poate fi considerat regele fructelor din două motive: primul, fiindcă este extrem  de gustos, iar al doilea, pentru că el însuşi este “de viţă nobilă”, fiind consumat foarte mult pe vremea Imperiului Incaş doar de clasele superioare ale societăţii.

O armă naturală împotriva anemiei, stresului şi hipertensiunii arteriale

Gustul de cherimoya poate fi descris ca o combinatie între banană şi ananas, iar textura sa poate fi comparată cu guma de mestecat. Un cherimoya bine ales poate oferi chiar senzaţia unui gust alcătuit din arome de pere, căpşuni, mango şi lămâie.  Fructele de cherimoya conţin peste 75% apă, multă fructoză, glucoză, fibre, vitamine şi minerale.

Studiile efectuate până în prezent au scos la lumină o serie de beneficii importante corelate cu consumul de cherimoya. De pildă, consumat cu regularitate, fructul înleşneste tranzitul intestinal, buna funcţionare a muşchilor a sistemului nervos, reglează colesterolul şi favorizează globulele roşii şi albe ale sângelui. De asemenea, constituie o armă naturală împotriva anemiei, stresului şi hipertensiunii arteriale.

Cum se consumă? Cherimoya se taie în două cu cuţitul şi se mănâncă cu linguriţa din interior, cât mai aproape de coajă, dându-se la o parte seminţele. Cea de a doua variantă este curăţarea întregului fruct şi tăierea acestuia în cubuleţe, pentru a fi mâncate simple sau în salate. Având o toxicitate destul de crescută, coaja şi sâmburii vor fi obligatoriu date la o parte.    

Este incredibil de gustos şi singurul său defect este numărul mare de sâmburi. Fructele pot avea consistenţă diferită şi cunoscătorii le apreciază pe cele mai fine, nu pe cele cu granulaţia unor pere. Ca o dovadă în plus a unicităţii, copacii produc fructe cu texturi diferite şi la interior şi la exterior, în acelaşi copac şi în acelaşi timp.

Câteva lucruri esenţiale despre fructele de cherimoya:

- au peste 75% apă, o cantitate mare de fructoză, glucoză si fibre;

- conţin vitaminele A şi C;

- au multe minerale precum potasiu, magneziu, fosfor, calciu şi fier;

- conţin niacină (B3), riboflavină (B2), tianină (B1), acid folic, acid ascorbic şi antioxidanţi.

Cherimoya este folosit deseori ca afrodisiac sau pentru îmbunătăţirea fertilităţii. Iată şi alte beneficii ale acestui fruct:

- nu are grăsimi şi colesterol;

- are un conţinut foarte scăzut de sodiu;

- este o sursă excelentă de vitamina C, potasiu si fibre;

- textura sa este asemănătoare şerbetului.