Câmpulung - exemplul unui oraș distrus prin reorganizări teritoriale

Reîmpărțirea teritorială din ’50, care a deființat județul Muscel, fost începutul declinului unui oraș istoric. Muscelenii au sperat o viață întreagă ca municipiul Câmpulung să redevină ce-a fost odată iar acum nu le-a rămas decât să se roage ca anunțata reorganizare teritorială a României să nu le transfome orașul într-un biet cartier.

Nicolae Teleleu, muscelean get-beget, are 84 de ani și se poate mândri că s-a născut într-un oraș măreț, încărcat de istorie, un oraș cultural care, odată,  strălucea. Era pe vremea când  țara era orânduită după altă împărțire, iar  Câmpulungul era ”capitala” judeţului Muscel. Ţine ca la ochii din cap la certificatul său de naștere ce poartă antetul vechiului județ și câteva timbre fiscale cu chipul Regelui Ferdinand. A prins timpurile când Muscelul, care cuprindea partea estică din actualul județ Argeș și comunele Malu cu Flori, Văleni și Pucheni (în prezent, pe teritoriul județului Dâmbovița), era împărțit în plăși.
“Când eram copil, Muscelul, ca județ, avea în jur de 150.000 de locuitori. Până în ‘50, când a venit reforma administrativă, Câmpulungul era un oraș prosper. Apoi, Muscelul a devenit raion, pentru ca după 1968, când s-a făcut următoarea  împărțire administrativă iar Aergeșul a luat locul fostului județ, Câmpulungul a-nceput s-o ia în jos. Toate fondurile au fost direcționate către Pitești, noua reședință de județ, iar Câmpulungul a primit doar cu picătura câte ceva”, poveştește bătrânul, fost profesor de educație fizică cu dublă cetățenie, româno-australiană. În ultimii ani a locuit, împreună cu cei doi copii ai săi, în Sidney, dar s-a întors în Câmpulung din dor de locurile în care se simte  acasă, din dor de orașul tinereții sale.

Deși a fost martorul unei reorganizări care a șters din importanța Câmpulungului, Nicolae Teleleu este printre puținii bătrâni din oraș care cred că anunțata reîmpărțire teritorială a României va aduce ceva bun pentru urbea natală.

“Mi-ar plăcea mie ca orașul ăsta să redevină capitală de județ , dar sunt  conștient că asta nu se poate. Eu am văzut cum e organizată Australia, pe state, și acolo lucrurile merg foarte bine din punct de vedere administrativ. Împărțirea aceasta, pe regiuni mai mari ar putea atrage fonduri care să mai schimbe câte ceva din ce s-a degradat din ‘50 încoace: Hotelul Regal, spre exemplu, parcul Olga Bancic și multe altele.”, spune bătrânul, contrazis de mulți câmpulungeni de-aceiași vârstă.

  Teama de o nouă schimbare

“Reoganizarea asta anunțată de Băsescu n-o să aducă decât haos. O să ne pună pe drumuri ca să ne schimbăm actele, o să ne trimită tocmai la mama naiba, la Ploiești sau pe unde or pune ei Prefectura noului județ. Mai mult, o să facă din orașul ăsta, și așa ajuns ca vai de el, un fel de cartier mărginaş în megajudețul lor”, spune Vasile Florea,  77 de ani.

 Primarul Câmpulungului îi dă dreptate.„Oamenii aceștia vorbesc dintr-o experiență care le-a dat bătăi de cap. Pentru cetățeanul de rând, toată această nebunie va presupune niște costuri cu schimbarea actelor, niște drumuri în plus. Îi sperie crearea unei structuri mai mari decât județul în care o localitate cum este Câmpulungul va fi tratată și mai de sus decât este tratată acum, iar oamenii se vor simți și mai neglijați, pentru că nu vor mai fi nici măcar al doilea municipiu al județului.”, explică primarul municipiului Câmpulung, Călin Andrei.

Ce spun istoricii

Deși spun că ultima reorganizare teritorială a României a tras, mult în jos, Câmpulungul, unii istorici sunt de părere că anunțata  împărțire teritorială a țării ar putea acavea, de data aceasta, efecte inverse pentru orașul rămas în istorie ca prima capitală a Țării Românești.

“E adevărat că Municipiul Câmpulung nu s-a mai dezvoltat după 1950 și, mai mult, după 1968, tocmai pentru că Muscelul n-a mai fost judeţ. Toate instituțiile s-au dezvoltat la Pitești, iar oraşul acesta a rămas mult în urmă. Pe de altă parte trebuie să ținem cont de faptul că anunțata împărțire administrativă ar putea atrage mai multe fonduri de la Uniunea Europeană. Cu cât zona este mai mare, cu atât fondurile vor fi accesate mai ușor. Cert este că UE nu investește în comunități mici, iar dacă prin noua reorganizare vor veni bani de afară, atunci va fi o măsură bună. Dacă, însă, la mijloc sunt doar interese politice, atunci pentru Câmpulung, și nu numai pentru el, ar fi mai bine să se păstreze actuala organizare“ explică istoricul Ștefan Trâmbaciu, directorul Muzeului Municipal Câmpulung, profesor al Universității din Pitești.



Istoricul Ștefan Trâmbaciu:
 “Să nu uităm că acest oraș a fost prima reședință domnească a Țării Românești, primul oraș atestat documentar din Țara Românească, și merita altă soartă. Ceaușescu a vrut să desființeze tot ce amintea de regimul burghezo-moșieresc iar Câmpulungul avea o mare hibă, pentru că aici erau partidele istorice,  chiar și mișcarea legionară avea un cuvânt de spus, așa că a considerart necesar să mute, prin reorganizare teritorială, centrul de interes  la Pitești, iar orașul a luat-o în jos. Dacă nu sunt  doar interese politice, o nouă reîmpărțire teritorială ar  putea aduce, aici,  mai multe investiții.”