Răvaşul misterios de la biserica din Văratec. În cimitirul acesteia este un singur mormânt, cel al Veronicăi Micle FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O biserică din Văratec, județul Neamţ, unde este îngropată Veronica Micle, a fost reabilitată cu fonduri europene. În paralel, au fost făcute cercetări arheologice, într-o sticlă fiind găsit un răvaş misterios

Mormântul Veronicăi Micle este singurul rămas la biserică FOTO Mănăstirea Vărătac / Facebook
Mormântul Veronicăi Micle este singurul rămas la biserică FOTO Mănăstirea Vărătac / Facebook

Istoria aşezământului din Munţii Stânişoarei începe prin anii 1781- 1785, fiind întemeiat de maica Olimpiada, care a fost sprijinită de Sfântul Cuvios Iosif şi de mitropolitul Gavriil Calimachi. În incintă a fost zidită Biserica Adormirea Maicii Domnului, între 1808 şi 1812, iar peste ani, obştea a sporit, formându-se un sat mănăstiresc.

Acest sat era alcătuit din căsuţe modeste pentru călugăriţe, hotărându-se construirea altor două lăcaşuri în cadrul aşezării monahale, care au hramurile Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, în 1844, respectiv Schimbarea la Faţă, în 1847. Primul lăcaș, Ioan Botezătorul, a început să se degradeze, au fost făcute reparaţii, însă neprofesioniste.

Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice şi face parte din patrimoniul cultural-naţional. În 2018, stăreţia Mănăstirii Văratec a reuşit să obţină finanţare europeană pentru un amplu proiect de restaurare şi consolidare. La interior, a fost consolidată rezistenţa zidurilor, a fost înlocuită pardoseala din lemn de brad cu una din lemn de stejar și au fost restaurate iconostasul şi a pictura murală.

Instantaneu de la resfințirea bisericii FOTO Mănăstirea Văratec / Facebook
Instantaneu de la resfințirea bisericii FOTO Mănăstirea Văratec / Facebook

„La exterior, s-au realizat lucrări de restaurare la faţada bisericii, placare cu piatră naturală a soclului şi a pavajelor. Pe 30 noiembrie, în ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, biserica va îmbrăca haină nouă, prin săvârşirea slujbei de resfinţire de către IPS Mitropolit Teofan“, se arată pe site-ul mănăstirii.

În timpul lucrărilor de restaurare de la biserică, în incinta acesteia au fost efectuate şi cercetări arheologice. Munca arheologilor s-a concretizat în descoperirea primului cimitir al Mănăstirii Văratec, care a fost folosit de la finele secolului al XVIII-lea până aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea, identificându-se peste 70 de de morminte.

Au mai fost găsite, în timpul săpăturilor ştiinţifice, monede, o candelă, cruciuliţe, dar şi vestigii din urmă cu 8.000 de ani, aparţinând neoliticului timpuriu - ceramică specifică şi unelte din piatră. Singurul mormânt care se mai află acum în vechiul cimitir al Bisericii Sfântul Ioan Botezătorul şi care nu a fost cercetat este cel al Veronicăi Micle, muza marelui poet Mihai Eminescu.

Sticla cu răvaș descoperită la Văratec FOTO Vasile Diaconu / Facebook
Sticla cu răvaș descoperită la Văratec FOTO Vasile Diaconu / Facebook

La fundaţia bisericii de la Văratec, la doar câţiva metri de mormântul Veronicăi Micle (decedată în 1889), a fost găsită o sticlă sigilată, cu un răvaş în ea, care a stârnit un deosebit interes. „Abia aştept ca experţii restauratori să o deschidă“, declara, pentru „Adevărul“, dr. Vasile Diaconu, directorul Muzeului de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ, coordonatorul ştiinţific al cercetărilor.

Se crede că sticla cu răvaş a fost depusă acolo acum aproape 180 de ani, în 1844, când s-a renunţat la vechiul aşezământ construit din lemn, fiind ridicat altul, din piatră, care are și acum forma iniţială. Recipientul a fost trimis, pentru a fi „descifrat“ ce era scris pe hârtia din interior, la Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului din Iaşi, iar răspunsul nu a fost cel aşteptat.

„S-a reuşit extragerea documentului şi conservarea acestuia. Din păcate, mediul în care a stat un secol şi jumătate l-a afectat destul de mult, așa că, la ora actuală, este dificilă desfacerea lui. Potrivit specialiştilor, condiţiile din recipientul de sticlă au contribuit şi la ştergerea scrisului de pe document“, mai spunea Vasile Diaconu, membru în Comisia Naţională de Arheologie.

Mănăstirea din Neamț, decor de iarnă 2023 FOTO Mănăstirea Văratec / Facebook
Mănăstirea din Neamț, decor de iarnă 2023 FOTO Mănăstirea Văratec / Facebook

Coordonatorul cercetărilor de la Văratec a mai precizat că, la jumătate din cele 70 de morminte descoperite în vechiul cimitir, erau lespezi de piatră şi cărămizi cu inscripţii pe ele: „Pe unele dintre aceste lespezi se menţionează numele unor monahii care proveneau din familiile boiereşti ale Moldovei secolului al XIX-lea. Toate aceste date pot oferi detalii interesante despre cei înhumaţi“.

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite