Harghita vrea Cheile Bicazului în Secuime. Nou proces pentru hotarul cu Neamţ

Autorităţile din Harghita nu renunţă la războiul purtat prin instanţe, dorind arealul Cheile Bicazului în Secuime. Va urma un nou proces pentru stabilirea hotarului cu Neamţ.

Cheile Bicazului leagă Moldova de Ardeal FOTO Dragoș Asaftei

Oficialii din Harghita, judeţul vecin cu Neamţul, au organizat recent o conferinţă de presă, la Miercurea Ciuc şi Gheorgheni, tema fiind eternul litigiu privind stabilirea graniţei dintre cele două unităţi administrative. Județul din Secuime doreşte ca arealul defileului şi o suprafaţă de circa 700 de hectare să treacă în administrarea Harghitei.

Pe această temă au fost nenumărate procese civile, înafară de unul (în primă instanţă), toate fiind pierdute de judeţul din secuime în ceea ce privește hotarul cu Neamț.

Acum, Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, a anunţat că va fi depusă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o cerere de revizuire. Alte două litigii au fost pierdute în 2023, la fel multele din anii anteriori.

„Considerăm că hotărârea Curţii de Apel Târgu Mureş (din 2023 - n. red.) nu este clară, am văzut nişte discrepanţe, motivare contradictorie şi prin cale extraordinară cerem clarificarea acestei situaţii. Cum am ajuns aici? Au fost voci care spun că CJ Harghita ar fi pierdut acest teren de aproape 700 de hectare unde sunt Cheile Bicazului şi trebuie să clarificăm situaţia.

Documentul care stă la baza hotărârilor instanţelor favorabile judeţului Neamţ şi Bicaz Chei au la bază procesul-verbal datat din 1998 în care reprezentantul municipiului Gheorgheni a semnat recunoaşterea limitelor dintre cele două UAT-uri. Conform legii, dacă limita de hotar între două UAT-uri este limită de judeţ trebuia să fie invitat şi reprezentantul Consiliului Judeţean“, a declarat şeful legislativului harghitean.

„Relaţia cu Neamţul este una foarte bună“

Borboly Csaba a susţinut că relaţia cu Neamţul este una foarte bună, existând planuri şi proiecte comune de dezvoltare durabilă şi sustenabilă a zonei, prin construirea de drumuri, elaborarea unui plan de dezvoltare turistică, în beneficiul comunităţilor din cele două judeţe.

El a mai spus că nu doreşte ca litigiile de hotar să fie transformate în instrumente politice sau electorale, de nici una dintre părţi.

Borboly Csaba, șeful legislativului harghitean FOTO CJ Harghita

Tibor András, primarul de la Gheorgheni, a fost tranşant: „Prin colegii jurişti din partea judeţului şi a municipalităţii Gheorgheni, vom găsi soluţii prin care vom aborda problema recuperării celor 700 de hectare de la Lacul Roşu şi Bicaz Chei ca să le reintegrăm în Harghita şi UAT Gheorgheni. E benefic pentru staţiunea Lacul Roşu dacă se recâştigă aceste 700 de hectare şi pentru dezvoltările turistice pe care încercăm să le realizăm în anii viitori“.

Conflictul de graniţă dintre cele două judeţe este unul vechi, diverse procese având loc timp de mai bine de 13 ani.

Ultimele litigii au avut loc în 2023, ambele fiind pierdute de reprezentanții autorităților din Harghita la Tribunalul din județ şi Curtea de Apel Târgu Mureş. Obiectul a fost același, stabilirea traseului al hotarului cu Neamț, printre pârâţi fiind comuna Bicaz Chei şi Consiliul Judeţean Neamţ.

„Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a întocmit un proces verbal, s-a făcut grăniţuirea cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, tot ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces-verbal, încheiat şi făcut de ei“, declara primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga.