Cazul pitonilor de la tomberon, din Oradea. Proprietarul a avut crescătorie şi livra prin curier

Proprietarul pitonilor găsiţi la tomberon, în Oradea, a mai avut o crescătorie de şerpi şi o fermă de şoareci cu care i-a hrănit, susţine Garda de Mediu Bihor care continuă ancheta în caz.

Orădeanul a avut o crescătorie clandestină de şerpi pe care îi vindea online Foto: Facebook

Tânărul în vârstă de 22 ani s-a ocupat de creşterea şi vânzarea şerpilor. A cumpărat primele exemplare clandestin, din Germania, pe care apoi le-a folosit pentru reproducţie. A avut chiar şi o pagină de Facebook dedicată, unde clienţii puteau să-şi aleagă exemplarul dorit, care era apoi trimis în colet, prin curier. Informaţia a fost primită de comisarii Gărzii de Mediu Bihor şi confirmată, parţial, de proprietarul pitonilor care, însă, a refuzat să ofere amănunte despre ce s-a întâmplat cu ceilalţi şerpi. 

Amendă usturătoare

„L-am întrebat despre informaţiile primite. Ne-a spus să nu căutăm după şerpi şi şoareci, pentru că nu mai sunt. Însă trebuie să lămurim problema", a spus şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu. 

Cert este că, până atunci, orădeanul a fost amendat cu 7.500 lei pentru importul ilegal a reptilelor pe care le-a aruncat la tomberon, între blocuri, săptămâna trecută, ştire care a făcut înconjorul internetului.

Amenda este prevăzută de OUG 195/2005 privind protecţia mediului şi sancţionează încălcarea Ordinului ministrului Mediului 410/2008 care impune ca speciile exotice să fie importate doar cu acordul Autorităţii Publice Centrale de Mediu şi avizul comisiei de specialitate a Academiei Române, în baza unui studiu care să ateste că nu prezintă risc pentru sănătatea publică sau pentru fauna şi flora autohtonă.

Şerpi „la negru“

Doar că cea mai mare parte a traficului transfrontalier se desfăşoară clandestin, după cum recunoaşte şi şeful Direcţiei Sanitar Veterinare Bihor, Remus Moţoc.

Animalele sunt aduse ascunse în bagaje, fără să fie supuse carantinei şi controlului veterinar. „Noi nu avem reprezentanţi la punctele de trecere ale frontierei ca să putem verifica ce intră în ţară", susţine Moţoc. 

Multe dintre animalele sunt folosite apoi pentru înmulţire, în crescătorii „de apartament“, fără vreo autorizaţie, chit că acelaşi Ordin 410/2008 prevede că deţinerea şi tranzacţiile cu animalele de companie exotice pot fi comercializate doar de firme sau persoane autorizate, pe care legislaţia sanitar-veterinară le obligă să ţină şi un „registru de evidenţă şi mişcare“, unde să noteze datele cumpărătorilor. 

Lipsa registrului e sancţionată doar cu o amendă modică, între 1.000 şi 2000 lei, potrivit HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Ca atare, magazinele de tip pet-shop nu-şi prea actualizează evidenţele, iar crescătorii particulari n-au auzit de existenţa registrului şi nici nu-şi bat capul să se autorizeze. 

Vor lege

Ce e de făcut? Şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Șerbănescu, pregăteşte un proiect de act normativ care să definească animalele periculoase, atât cele autohtone cât şi cele exotice, dar şi condiţiile în care acestea din urmă pot fi introduse în ţară şi deţinute ca animale de companie.

„Aşa cum câinii periculoşi sunt definiţi prin lege şi trebuie declaraţi, aşa ar trebui să fie şi în cazul animalelor sălbatice care ajung în captivitate ca animale de companie. Posesorii ar trebui luaţi în evidenţă, obligaţi să respecte anumite condiţii, iar animalele să fie verificate periodic, să li se controleze starea de sănătate, dimensiunile, modul în care sunt tratate şi ţinute în siguranţă", spune Şerbănescu.

Proiectul va fi înaintat în următoarea perioadă prefectului Dumitru Ţiplea. 

În Ungaria există

În Ungaria un astfel de act normativ există. Animalele sălbatice periculoase sunt împărţite în trei categorii (foarte periculoase, periculoase respectiv mai puţin periculoase). iar deţinerea acestora este interzisă, de pildă, persoanelor care au în familie copii sub 5 ani. 

Totodată, autorizaţiile de deţinere pentru animale periculoase se emit doar pentru maximum 5 ani, în condiţii stricte, iar reînnoirea autorizaţiei este posibilă doar pe bază de cerere şi numai după ce autorităţile sanitar-veterinare confirmă că animalele sunt ţinute în condiţii de sănătate şi securitate corespunzătoare.