Cartierul Diasporei din Oradea, lansat de Ilie Bolojan în 2019, are 7.000 de metri de teren viran, nicio casă, dar o stradă care a costat 1,6 milioane lei

Proiectul lansat de Ilie Bolojan în 2019, prin care voia să-i încurajeze pe românii plecați în străinătate să se întoarcă acasă, nu a ajuns nici după șapte ani la atribuirea terenurilor. În locul caselor, doar un teren viran şi a o stradă nouă, care a costat 1,6 milioane de lei în 2024.

Iniţiativa a fost lansată în 2019 de Ilie Bolojan, pe atunci primar la Oradea. Foto: arhivă

În fiecare august, administrațiile locale din România organizează evenimente dedicate românilor plecați la muncă în străinătate, profitând de perioada concediilor, când mulţi dintre aceștia se întorc în țară pentru a-și vedea familiile, sub sloganul "Zilele Diasporei". În Oradea, tocmai în cadrul unui astfel de eveniment, în 2019, Ilie Bolojan, pe atunci primar al municipilui, anunța un proiect în srijinul celor care vor să se întoarcă în România şi să-şi construiască o casă în oraș.

„Cartierul Diasporei” a fost prezentat de Ilie Bolojan în august 2019, la întâlnirea cu românii stabiliți în străinătate organizată în sala mare a Primăriei, în cadrul celei de-a patra ediții a „Zilei Diasporei - Oradea te așteaptă”. Municipalitatea intenționa să parceleze aproximativ 7.000 de metri pătrați de pe strada Izvorului, într-o zonă liniștită, pe o pantă de deal din apropierea Spitalului TBC, iar terenurile urmau să fie concesionate la prețuri sub cele ale pieței.

„Lucrăm la o parcelare ca să avem locuri de casă şi la un regulament pentru scoaterea la concesiune a acestora, la preţuri sub cele ale pieţei, doar pentru românii care demonstrează că au locuit şi au lucrat în străinătate”, spunea atunci Ilie Bolojan, notează Bihoreanul.

El descria terenul drept o „oază” abandonată și anunța că, în prima etapă, aici urmau să fie construite zece case, cu posibilitatea extinderii proiectului dacă inițiativa avea succes.

„Pe strada Izvorului, avem cam 7.000 de metri pătraţi, un fel de «oază» care acum e abandonată. „Dacă va avea succes, ne vom gândi la un cartier de câteva hectare”, le explica Bolojan românilor din diaspora, adunați în sala „Traian Moșoiu”, convins că „Oradea poate fi unul dintre locurile din România în care românii plecați să se întoarcă și să investească”.

După 2019, proiectul a dispărut, însă, pentru mai mulți ani din agenda publică a municipalității, iar terenul a rămas nefolosit. Tot în 2019 a avut loc ultima ediție a „Zilei Diasporei” organizată de Primăria Oradea.

Strada s-a făcut, loturile au rămas neatribuite

În 2026, pe locul destinat cartierului se poate vedea doar un teren viran, cu vegetaţie uscată. Numele străzii Diaspora apare doar scris cu cretă pe o cutie de gaz a rețelei care deservește ultima casă de pe strada învecinată.

Consiliul Local a aprobat în 2022 criteriile pentru atribuirea în concesiune, pe 25 de ani, a unor parcele de 500-600 de metri pătrați.

În 2024, firma Global Industrial a modernizat drumul care până atunci era înfundat, administraţia locală investind în acesta de 1,6 milioane de lei. Strada are aproximativ 400 de metri, câte o bandă pe sens și trotuare pe ambele părți, iar lucrările au inclus canalizare pluvială, iluminat și rețele subterane.

Drumul ca în palmă împarte terenul viran în două. Foto: Bihoreanul

Drumul a fost dat circulației în 2024, iar recepția finală a avut loc în decembrie 2025.

În noiembrie 2024, municipalitatea anunța,după asfaltarea străzii, că „procedurile de licitație pentru atribuirea acestora vor începe din primăvara anului 2025”.

Licitația nu a mai fost, însă, organizată nici până în ziua de azi, potrivit aceleiaşi surse.

Primăria încă lucrează la regulament

Contactat de jurnalişti, Lucian Popa, șeful Direcției Patrimoniu Imobiliar, a declarat că licitația nu a putut fi organizată deoarece regulamentul care ar trebui să stabilească modul de atribuire a terenurilor nu este gata.

„Nu avem încă un regulament cu criterii clare cu privire la modul de atribuire a amplasamentelor. Când vom avea regulamentul, vom comanda procedura de evaluare a terenurilor, după care vom organiza licitația”, a spus acesta.

Pe de altă partea, actualul primar, Florin Birta susține că documentul se află în lucru și că va ajunge în Consiliul Local în scurt timp.

„Într-o lună va fi supus aprobării Consiliului Local”, a promis el în august.

Asta ar însemna, teoretic, luna septembrie, numai că proiectul de regulament nu a fost încă publicat conform procedurii prevăzute de Legea 52/2003, cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de avizare, ceea ce înseamnă că termenul anunțat de primar nu va fi respectat.

În acest context, recent, primarul Florin Birta a motivat întârzierea prin faptul că municipalitatea a acordat prioritate celor 30 de proiecte finanțate prin PNRR care trebuiau finalizate pentru ca Oradea să nu piardă finanțările.

„Anul acesta am avut de implementat 30 de proiecte prin PNRR care au trebuit închise, ca să nu pierdem finanțările. Din acest motiv, poate că unele proiecte au fost puse mai «pe hold», mai marginalizate”, a spus el.

Explicația edilului nu lămurește însă de ce proiectul a rămas nefinalizat în anii de dinaintea perioadei în care municipalitatea a avut de închis proiectele PNRR.

Cine va putea primi teren

Nici condițiile pe care trebuie să le îndeplinească viitorii beneficiari nu sunt încă definitive.

Potrivit lui Octavian Haragoș, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea și persoana însărcinată cu elaborarea regulamentului, una dintre variante este ca la licitație să poată participa orice român care intenționează să se repatrieze, fără să fie obligatoriu să fi locuit anterior în Oradea sau în județul Bihor.

„La licitația pentru atribuirea de parcele ar putea participa toți cei care vor să se repatrieze, nu neapărat care au domiciliat în Oradea sau Bihor”, spune Haragoș.

Printre criteriile aflate în discuție se numără o perioadă minimă, neîntreruptă, de aproximativ doi ani în care candidatul să fi locuit în străinătate, intenția de a se stabili în Oradea și capacitatea financiară de a construi casa în câțiva ani. Pregătirea profesională, vechimea în activitate și numărul de copii ai familiei ar putea conta, de asemenea, la evaluare. Criteriile pot fi, însă, modificate de Consiliul Local înainte de aprobarea regulamentului.