Iaşi: Regiunea pe scurt/ Ieşenii şi-au umplut bibliotecile cu cărţile Adevărul

Aflaţi care sunt cele mai importante titluri din ediţiile „Adevărul de Seară“ din regiunea Moldovei.
IAŞI
Cărţile „verzi“ de la Adevărul, la loc de cinste în bibliotecile ieşenilor
Camelia Vulcu din Iaşi este hotărâtă ca în biblioteca deja ticsită cu cărţi să aibă în final toate cele 100 de numere din colecţia „Adevărul“. Economista s-a dat peste cap pentru a face rost de toate volumele tipărite, iar acum este mândră că a ajuns aproape la jumătate. Joi va pune pe raft cartea cu numărul 50.
Pentru că ţine foarte mult la aceste cărţi, refuză să le împrumute pentru a fi sigură că nu-şi descompletează colecţia. A dat doar două cărţi fratelui, pentru că este sigură că le va recupera.
O parte dinte cărţile editate de „Adevărul“ se regăsesc de două ori în biblioteca încăpătoare a ieşencei. „Unele dintre ele le mai am, în ediţii tipărite mai demult. Dar acestea sunt extraordinare, pentru că nu sar foile din ele cum deschizi cartea şi sigur vor rămâne şi copiilor să le folosească“, a mai spus ieşeanca. (Dumitriţa Neamţu)
NEAMŢ
Naista îndrăgostită de Piatra Neamţ
Oana Lianu (33 de ani) a reuşit să promoveze naiul pe cele mai mari scene din lume. Visul ei este de a ridica naiul de la nivelul muzicii populare şi să dovedească lumii că poate fi un instrument ce merită păstrat în timp. Născută într-o familie de artişti, căsătorită cu un saxofonist, Oana Lianu poate spune pe drept cuvânt că s-a născut şi a trăit pe scenă. La şase ani a început cursurile de pian şi promitea să ajungă un nume. La 10 ani a suferit o operaţie la degetul arătător al mâinii drepte.
„Atunci am ştiut că nu pot urma o carieră ca pianist. Tatăl meu mi-a ales naiul. Nu cred că a ştiut atunci ce mare bine mi-a făcut. Dacă aş fi ajuns pianistă nu cred că aş fi avut un aşa succes”, povesteşte Oana Lianu.
De oraşul Piatra Neamţ se simte legată sufleteşte. A cântat cinci ediţii la rând în cadrul Vacanţelor Muzicale, iar acum a fost invitatul special la Congresului Medicilor de săptămâna trecută.
BACĂU
Oierii vând brânză doar în zilele de salariu
Crescătorii de oi au ajuns să-şi umple beciurile cu brânză frământată. Ei se plâng că sunt zile în care nu vând mai mult de 10 kg de caş. Oierii băcăuani din Bacău au ajuns la sapă de lemn. Deşi a fost un an rodnic pentru oi, care au dat lapte ca niciodată, crescătorii de animale şi-au umplut beciurile cu putinile de brânză.
„Nu se vinde marfa. Iar caşul şi urda nu le putem ţine la frigider decât câteva zile. Dacă tot nu scăpăm de marfă, o ducem acasă şi o punem la putină”, ne spune Elena Avram, o băciţă din localitatea Blăgeşti.
Femeia povesteşte că are la beci peste 150 kg de brânză frământată pe care nu ştie cum o va valorifica. „Nu are lumea bani. Sunt pensionari care vin şi cumpără câte 200 -300 de grame de caş. Mă umple mila când mă uit la ei. Însă mi-e milă şi de mine, pentru că o să ajung să nu-mi scot nici cheltuielile cu animalele”, declară băciţa.
BOTOŞANI
Marii transportatori fac legea pe străzile oraşului
Şoferii din Botoşani sunt nevoiţi să circule pe contrasens deoarece microbuzele de marfă ocupă câte două benzi de circulaţie. Poliţiştii spun că s-au aplicat sancţiuni dar că nu pot acoperi tot municipiu din cauza numărului mic de agenţi. Tot mai mulţi şoferi din Botoşani sunt nemulţumiţi de faptul că primăria împreună cu Poliţia Comunitară şi Rutieră nu rezolvă problema transportului de marfă în municipiu.
Oamenii se plâng că de multe ori sunt obligaţi să încalce Codul Rutier şi să depăşească pe linie continuă deoarece maşinile care transportă marfă sunt parcate pe câte două benzi. „Cei care transportă marfă opresc maşinile unde vor ei şi ocupă câte două benzi de circulaţie. Alţii lasă pe avarie microbuzele pe banda a doua până termină de descărcat marfa iar maşinile trebuie să circule pe contrasens. Aici primăria ar trebui să intervină şi să găsească soluţii”, susţine Gheorghe Marcu, şofer. (Răzvan Sauciuc)
SUCEAVA
Copii salvaţi din mâna părinţilor inconştienţi
Şase minori suceveni au ajuns luna aceasta în grija asistenţilor maternali. Angajaţii de la Protecţia Copilului au intervenit în două cazuri grave de abandon şi neglijenţă familială.
Primul caz care intrat în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) a avut loc la Rădăuţi. Doi copii, un băiat de cinci ani şi o fetiţă de opt ani, au fost abandonaţi de mama care a plecat din luna august în Belgia. Maria V., mama copiilor, i-a lăsat în grija unei persoane bătrâne care nu avea posibilităţi să-i crească. Pentru că femeia nu a trimis bani, după cum a promis, bătrâna a anunţat Protecţia Copilului.
„Cazul acesta a fost în atenţia noastră şi a Primăriei din Rădăuţi încă din anul 2007. Atunci mama nu avea nici un venit, nu se ştia paternitatea copiilor, iar femeia a locuit până în 2008 la un frate de-al ei”, a declarat Veronica Măciucă, şef serviciu la DGASPC. (Paula Scînteianu)




















































