Adrian Cuperman: „Ebraica este o limbă logică“

Este unul dintre puţinii profesori de limbă ebraică din Moldova. Dascălul ţine să le transmită tinerilor dogmele religioase şi istoria Israelului.

Studiul limbii ebraice a fost la început pentru Adrian Cuperman o necesitate, fiindcă ieşeanul se pregătea, în 1974, pentru primul mare test din viaţa unui băiat evreu: bar mitzvah.

„Cursurile se ţineau la sediul Comunităţii Evreieşti şi am început să le frecventez pentru a învăţa să-mi îndeplinesc îndatoririle religioase. Bar mitzvah la băieţi, bat mitzvah la fete este ceremonia care face trecerea de la copilărie la viaţa de adult“, afirmă Adrian Cuperman.

În ciuda restricţiilor din perioada regimului comunist, membrii comunităţilor evreieşti şi-au putut studia limba şi trecutul, după ce în perioada anilor 1965-1970 s-au bucurat de deschidere din partea autorităţilor.

„Ni s-a permis să învăţăm ebraica, mai ales fiindcă foarte multe familii se pregăteau atunci să se întoarcă în Israel. Părinţii mei au decis să rămână în Iaşi fiindcă s-au integrat foarte bine, deşi rădăcinile noastre sunt în Israel“, adaugă Cuperman.

Este profesor din 1996

Studiul limbii ebraice s-a prelungit şi după ce a trecut cu bine de ceremonia religioasă de la 13 ani.

Mai bine de 10 ani a frecventat cursurile pentru a afla mai multe despre trecut, mai ales pentru a separa miturile de adevărul istoric. „Voiam să mă familiarizez cu cele mai importante ritualuri religioase, chiar dacă nu sunt o persoană religioasă“, explică ieşeanul.

După ce a terminat liceul, Adrian Cuperman a urmat Facultatea de Construcţii de la Universitatea Tehnică „Gh Asachi“ şi s-a angajat ca inginer constructor la Antrepriza de Stat, pe partea de construcţii civile.

Ulterior a lucrat la Citadin, după care a ajuns la Direcţia de Investiţii din cadrul Primăriei Iaşi. În paralel, a continuat să citească şi să înveţe ebraica, iar anul trecut şi-a încheiat Masterul de Ebraistică şi Istoria Evreilor la Universitatea „Cuza“.

În anul 1996 a devenit profesor de ebraică la insistenţele membrilor comunităţii evreieşti, unde mai are un singur coleg de catedră.

„Vin şi persoane din afara comunităţii“

Comunitatea evreiască din Iaşi mai are în prezent circa 350-400 de membri, iar numărul cursanţilor este destul de mic. Totuşi, tot mai multe persoane din afara comunităţii vin să se familiarizeze cu alfabetul ebraic.

„Am avut surpriza plăcută de a avea la cursuri ieşeni care nu fac parte din comunitate. Oricine doreşte poate învăţa. Limba ebraică este uşoară şi logică“, mai spune inginerul constructor.

Profil

Născut: 6 mai 1960, Iaşi.
Studii: Facultatea de Construcţii Iaşi, Master de Ebraistică şi Istoria Evreilor.
Familie: Necăsătorit.

Întrebări şi răspunsuri

Este greu să înveţi limba ebraică?
Nu, deloc. Este o limbă logică, care nu are fraze alambicate. Într-adevăr, când înveţi să scrii este mai greu fiindcă alfabetul este complet diferit, dar, după ce treci de acest şoc, nu este deloc dificil.

De ce predaţi ebraica?
Cred că este datoria mea să transmit mai departe ceea ce am învăţat şi eu la rândul meu de la profesorii extraordinari pe care i-am avut. Tradiţiile se diluează din păcate în interiorul comunităţii din Iaşi, dar ele vor continua să existe. Mă bucur să văd că este interes mare din partea ieşenilor din afara comunităţii evreieşti. Cursurile sunt gratuite şi se ţin de două ori pe săptămână la sediul comunităţii din Târgu Cucu.

Ce-i place
Ieşeanului îi plac excursiile şi când are timp citeşte cărţi de istorie. Şi mersul la film este o plăcere pentru Adrian Cuperman.

Ce nu-i place
„Îmi displace manipularea prin intermediul presei, precum şi starea jalnică din turismul românesc. Este păcat că avem foarte multe locuri frumoase, dar le lăsăm în paragină“, afirmă inginerul constructor. Ieşeanul crede că lucrurile vor intra în normal în România abia când legislaţia va fi clară şi va fi respectată de toată lumea.