Video VIDEO Barajul Mihăileni, proiectul uriaş întârziat cu trei decenii. Ce lucrări mai sunt necesare
0Au trecut peste trei decenii de la începerea construcţiei barajului de la Mihăileni, un proiect hidroenergetic de anvergură pe râul Crişul Alb.
Construcţia barajului de la Mihăileni a început în anii 80, iar stadiul proiectului a ajuns la peste 95 la sută, însă pentru continuarea investiţiei sunt necesare fonduri de la statul român. De asemenea, problema exproprierilor din zona barajului şi a drumului nemodernizat în zonă încă nu au fost rezolvate. Este asigurată doar conservarea lucrărilor efectuate până în prezent.
Reprezentanţii Prefecturii judeţului Hunedoara au prezentat situaţia la zi a investiţiei.
„Potrivit datelor prezentate de specialişti, pentru finalizarea investiţiei este nevoie de efectuarea unor lucrări importante care vor fi realizate cu finanţare de la bugetul de stat. Principalele elemente tehnice ale investiţiei, care sunt executate parţial şi trebuie finalizate, sunt: terasamente şi consolidări ale albiei râului, amenajări hidrotehnice (regularizare) în aval de baraj sau reabilitarea lucrărilor de deviere a DN 74 Brad - Abrud. Intrarea în exploatare a barajului de la Mihăileni va asigura necesarul de apă pentru locuitorii şi gospodăriile din zona Brad şi Crişcior, va produce energie electrică şi va apăra împotriva inundaţiilor o importanţă suprafaţă de terenuri agricole din lunca râului Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa, prin atenuarea viiturilor”, a informat Lucian Morogan, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Judeţului Hunedoara.
Mai necesar în urmă cu trei decenii, când minele funcţionau
Barajul şi lacul de acumulare de la Mihăileni, o localitate aflată în vecinătatea municipiului Brad, la limita judeţelor Hunedoara şi Alba, se află în construcţie încă din anul 1987, iar lucrările trebuiau finalizate în cinci ani. Investiţia, de care urmau să beneficieze peste 20.000 de oameni din zona Bradului, precum şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din Apuseni, dispărute între timp, prevedea construcţia unui baraj cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri.
„Acumularea va îndeplini funcţiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad – Gura Barza: asigurarea necesarului de apã pentru alimentarea populaţiei şi industriilor miniere; producerea de energie electrică (1,2 Gw/an); apărarea împotriva inundaţiilor a industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crişul Alb pe sectorul Mihăileni – Vaţa, prin atenuarea viiturilor. Sursele de apã din zonă nu pot acoperi în regim natural necesarul de apă şi din această cauză este necesară realizarea acumulării pentru compensarea deficitelor de debite şi pentru regularizarea scurgerii. Râul Crişul Alb care traversează zona are un caracter torenţial, cu viituri importante care provoacă inundarea întreprinderilor miniere, a localităţiilor şi terenurilor agricole riverane”, arăta un raport prezentat în 2019 de Ministerul Apelor şi Pădurilor.
La sfârşitul anilor 80, lucrările au demarat într-un ritm susţinut, iar în primii trei ani au ajuns la un stadiu de peste 60 la sută. Între timp, aproape 70 de gospodării au fost strămutate pentru a face loc noului lac. Din 1990, deşi statul român a continuat să aloce fonduri pentru realizarea investiţiei, finalizarea construcţiei barajului de la Mihăileni nu a mai fost realizată. Proiectul hidroenergetic a ajuns la stadiul de 95 la sută. Investiţia de pe râul Crişul Alb, a cărei valoare actualizată se ridică la peste 162 de milioane de lei, se numără printre proiectele hidroenergetice cele mai întârziate din România. La peste trei decenii de ani de la începerea lucrărilor „Acumularea Mihăileni” se află încă în şantier. Termenul de punere în funcţiune este anul 2023, însă, deocamdată, aici au loc doar lucrări de întreţinere.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
