Specie nouă de dinozauri pitici în Țara Hațegului. Au fost descoperite fosilele reptilei cu cap turtit
0O nouă specie de dinozaur, numită de oamenii de știință Transylvanosaurus platycephalus sau Reptila cu cap turtit din Transilvania a fost descoperită în Țara Hațegului.
O echipă internațională de paleontologi a descoperit o nouă specie de dinozaur care a trăit pe actualul teritoriu al Țării Hațegului.
„Acest dinozaur erbivor, numit Transylvanosaurus platycephalus după zona în care au fost găsite fosilele, a trăit în urmă cu aproximativ 70 milioane de ani, precizează echipa condusă de paleontologul Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen. Descoperirea a fost publicată recent în revista Journal of Vertebrate Paleontology”, a informat Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.
Oasele descoperite, părți din craniul lui Transylvanosaurus, oferă o perspectivă nouă asupra evoluției faunelor europene cu puțin timp înainte de dispariția dinozaurilor, în urmă cu 66 milioane de ani, transmit reprezentanții Geoparcului.
Țara Hațegului, tărâmul dinozaurilor pitici
Specia de dinozaur, necunoscută anterior, avea o lungime de aproximativ doi metri, mergea pe două picioare și aparținea familiei Rhabdodontidae. Corpul său era de mici dimensiuni, la fel ca și în cazul altor dinozauri descoperiți pe teritoriul Țării Hațegului, cunoscuți deja sub numele de „dinozauri pitici”.
„Resursele limitate de hrană ce erau disponibile în aceste părți ale Europei, la acel moment, au dus la reducerea dimensiunii corpului acestor animale”, afirmă paleontologul Felix Augustin, citat într-un comunicat transmis de Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.
În cea mai mare parte a Cretacicului, care s-a întins pe o perioadă cuprinsă între 145 și 66 de milioane de ani în urmă, Europa a fost un arhipelag tropical. Transylvanosaurus trăia pe una dintre numeroasele insule ale arhipelagului, alături de alți dinozauri pitici, crocodili, țestoase și pterozauri.
„Cu fiecare specie nou descoperită, infirmăm ipoteza larg răspândită conform căreia fauna din Cretacicul târziu ar fi avut o diversitate redusă pe actualul teritoriu european”, adaugă paleontologul Felix Augustin.
În timpul Cretacicului târziu, Rhabdodontidae a fost cel mai bine reprezentat grup de erbivore europene de talie mică-mijlocie. Specii înrudite găsite anterior în Hațeg, cum este Zalmoxes, aveau cranii mult mai puțin aplatizate decât Transylvanosaurus.
„Cele mai vechi fosile atribuite grupului Rhabdodontidae provin din Europa de Est. De acolo, aceste animale s-ar fi putut răspândi spre vest, iar mai târziu anumite specii s-ar fi putut întoarce pe actualul teritoriu al Țării Hațegului. Fluctuațiile nivelului mării și procesele tectonice au dus la crearea unor punți terestre temporare între diferitele insule, ceea ce a permis dinozaurilor să se răspândească spre alte teritorii, apreciază cercetătorii”, potrivit reprezentanților Geoparcului.
Identificarea a fost realizată pornind de la câteva fosile care nu au mai mult de 12 centimetri partea din spate a craniului, cu foramenul occipital, și cele două oase frontale. „Pe interiorul osului frontal am putut chiar să distingem conturul creierului lui Transylvanosaurus”, a mai precizat paleontologul Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich.
Zoltán Csiki-Sava și echipa sa de la Universitatea din București au descoperit oasele craniului lui Transylvanosaurusplatycephalus în anul 2007, în albia unui râu din zona Hațegului.
Aceste fosile de Transylvanosaurus au putut supraviețui zeci de milioane de ani, deoarece au fost protejate de sedimentele din albia unui râu străvechi – până când apele unui alt râu din vremurile noastre le-au adus din nou la suprafață.
„Dacă scheletul dinozaurului ar fi fost pur și simplu expus la suprafață, în loc să fie îngropat parțial de sedimentele râului, condițiile meteo și necrofagii i-ar fi distrus toate resturile în ritm alert și nu am fi aflat niciodată despre existența acestei specii”, susține paleontologul Felix Augustin, citat de reprezentanții Geoparcului.
Fosilele de dinozauri pitici, descoperite în secolul al XIX-lea
Primele fosile de dinozauri au fost descoperite în Țara Hațegului la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către Franz Nopcsa (1877 – 1933), savantul care a revoluţionat paleontologia. Nopcsa, descendent al unei vechi familii nobiliare din Transilvania, a luat „oasele de urieşi” găsite la marginea satului Sânpetru şi le-a studiat la Viena. Per total, omul de ştiinţă a descoperit şi clasificat nouă specii de dinozauri.
De-a lungul timpului, au fost găsite în Ţara Haţegului, întâmplător sau în timpul activităţilor ştiinţifice, o mulţime de alte fosile.
La începutul anilor 2000 a fost înfiinţat Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului, coordonat de Universitatea din Bucureşti, cea care derulează de patru decenii activităţi de cercetare în zonă. Geoparcul cuprinde mai multe puncte de vizitare, expoziţii şi trasee turistice destinate cunoaşterii dinozaurilor. Este suprapus oraşului Haţeg şi comunelor Baru, Bretea Română, Densuş, General Berthelot, Pui, Răchitova, Râu de Mori, Sarmizegetusa, Sălaşu de Sus, Sântămăria Orlea şi Toteşti. Din 2015, zona Ţării Haţegului a intrat în patrimoniul cultural mondial, ca Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului.
„Acum 70 de milioane de ani, actualul teritoriu al geoparcului era parte dintr-o insulă tropicală populată de dinozauri. Dar nu orice fel de dinozauri, ci unii pitici, ierbivori şi carnivori, cunoscuţi în lumea ştiinţifică drept dinozaurii pitici din Transilvania. Când au văzut fosilele, oamenii locului le spuneau oase de urieşi. Nu mai puţin de 10 specii de dinozauri, cuiburi cu ouă de dinozaur, dar şi fosile de reptile, păsări şi mamifere ce trăiau în acele vremuri au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului”, informează reprezentanţii Geoparcului.
Se încarcă comentariile...
