Video Satul uitat de pe muntele sfânt al dacilor, ţinut în viaţă de maici. De ce a fost părăsit VIDEO
0Măgureni, satul aflat la poalele vârfului Godeanu, cunoscut ca muntele sfânt al dacilor, a fost părăsit aproape complet.
Un schit de maici mai ţine în viaţă satul Măgureni din Munţii Orăştiei, aflat la una dintre cele mai mari altitudini din România, peste 1.200 de metri. Cătunul de munte cu nume dacic a fost înfiinţat de ciobani, în urmă cu mai multe secole.
Gospodăriile satului - crâng, înconjurate de păduri vaste, ocupau coamele dealurilor de sub vârful Godeanu (1.656 metri), într-un ţinut care oferea prosperitate localnicilor datorită miilor de hectare de pădure şi a păşunilor sale.
Peste 120 de oameni trăiau aici în urmă cu un secol, iar o şcoală funcţiona pentru copiii sătenilor. Oamenii erau obişnuiţi cu izolarea, într-un loc unde până înainte de Al Doilea Război Mondial, nu existau drumuri. Lemnele erau transportate pe apele pârâurilor, iar oamenii coborau cu caii pe potecile abrupte ale muntelui, spre târgul din Orăştie şi satele din văi. La două ore de mers pe jos din Măgureni, se află cetatea dacică Sarmizegetusa Regia.
Satul Măgureni. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Până la construirea drumului forestier, aprovizionarea oamenilor cu cele necesare se făcea incredibil de greu. Totul se transporta pe cai şi în desagi, parcurgând pe jos cărări şi poteci care iarna erau aproape impracticabile. Oamenii plecau de vinerea la târg la oraş, aveau gazdă în Sibişel şi sâmbăta de dimineaţă plecau la târg în Orăştie, cumpărau bucate, le duceau la moară şi plecau din nou la gazdă în Sibişel, unde dormeau noaptea şi abia duminica pe la amiază ajungeau acasă. În perioada fără drum forestier, locuitorii cătunului circulau pe poteci puţin amenajate”, informa Primăria Beriu, de care aparţine localitatea Măgureni.
Măgureni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Putea fi un sat de vacanţă
Drumul forestier care leagă satul Sibişel, de aşezarea de sub „muntele sfânt al dacilor” – aşa cum este numit vârful Godeanu, a mai scos din izolare cătunul, însă nu a fost suficient pentru a opri depopularea acestuia. Şi aceasta deşi în trecut autorităţile plănuiau transformarea acestuia într-un sat de vacanţă. Potenţialul turistic al zonei era remarcat de mai mulţi publicişti.
„Satul Măgureni este situat în plină zonă montană, la altitudinea de 1.100 – 1.200 m, în partea de nord a Vf. Godeanu, între văile Glivii şi Măgurea. Se ajunge pe drum de care, dinspre Sibişel. El ar putea fi amenajat ca sat de vacanţă. Aici este pus sub ocrotire un arboret de pin şi larice (10 hectare), provenit dintr-o plantaţie”, scria Valer Trufaş, în monografia munţilro Şureanu (1986).
Schitul Măgureni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
„Dacă Sibişelul, pentru cei din Orăştie, este un potrivit loc de excursii uşoare, pentru turişti este un loc de plecare în frumoşii munţi ai Sebeşului. Pornind pe drumuri de munte, care duc de-a lungul Râuşorului, pe poteca ce urcă spre coama Deluţului (1.119 metri), ajungem la Măgureni, o mică aşezare specifică de munte, compusă mai ales din oieri. Situată la 24 de kilometri de Orăştie, în mijlocul unor munţi de peste 1.000 de metri, este des cercetată pentru recreaţie. De la Măgureni spre sud putem lua drumul spre Vârful Godeanu, nu însă şi cel mai uşor. Se recomandă călăuze dintre ţăranii de la Sibişel sau Măgureni, de la care putem închiria şi cai”, îl prezenta istoricul Octavian Floca, în Ghidul judeţului Hunedoara (Deva, 1969).
Un mormânt din Măgureni. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
În anii 2000, Măgureni rămăsese complet părăsit. Un schit de călugăriţe a fost înfiinţat aici, iar cu timpul aşezământul s-a extins. Pe dealurile învecinate se înfăţişează casele vechi, nelocuite din sat. Păşunile ocupate în trecut de sute de oi şi vaci sunt şi ele pustii. Din pădurea de pin şi larice, considerată rezervaţie naturală nu a mai rămas mai nimic. În schimb, liniştea locului este tulburată frecvent de exploatările forestiere care împânzesc ţinutul.
Drumul din sat spre Sibişel, cea mai apropiată localitate, aflată la 15 kilometri.