daci - ultimele știri

Fără a putea fi susținute științific ori documentar, numeroase teorii bizare despre daci i-au captivat pe români de-a lungul timpului, mai ales după 1990. Unele dintre ele continuă să facă furori și în prezent.

Noile cercetări au scos la iveală faptul că războinicii barbari consumau substanțe stupefiante înaintea bătăliilor. Aceștia aveau „lingurițe” speciale prinse de centură, prin care dozau narcoticele. Există teorii care arată că și strămoșii geto-daci practicau consumul de halucinogene.

Puțin cunoscut publicului larg este faptul că în capitala Imperiului Roman, pe una dintre celebrele sale coline, se afla o școală de gladiatori dedicată triburilor dacice. Aici erau antrenați doar gladiatori de origine dacică, cu armele lor caracteristice.

Crăciunul este, de fapt, o sărbătoare cu origine păgână, iar celebrul Moș Crăciun este o zeitate arhaică întâlnită inclusiv la daci. Un soi de creator vechi, tolerat în creștinism și folosit pentru a face mai ușoară tranziția către noua religie.

Pe teritoriul de astăzi al României au trăit numeroase populații de-a lungul istoriei. Două dintre acestea sunt misterioase, cu origini incerte, învăluite parțial în mit și legendă. Unul dintre acestea a devenit un aliat de încredere al dacilor.

Câteva mii de oameni au ajuns, în weekend, la poalele Măgurii Uroiului din Hunedoara, locul unei așezări antice de pietrari.

Considerați printre cei mai puternici și constanți aliați ai dacilor împotriva romanilor, sarmații erau războinici cu ritualuri misterioase, care au inspirat numerose legende, dar și maeștri ai luptei călare. În societatea lor, ultimul cuvânt îl aveau însă femeile.

Originile dacilor sunt încă un subiect de dezbatere în lumea științifică. Sunt menționați în izvoare relativ târziu și se presupune că nu sunt același popor cu geții.

Un mormânt dacic de incineraţie a fost identificat recent, la Şimleu Silvaniei, de către arheologii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, descoperirea fiind considerată de muzeografi ca excepţională.

De-a lungul timpului, istoria dacilor a servit drept material propagandistic, în special pentru adepții doctrinelor totalitare – legionarii și comuniștii.

Au venit trupele romane până la granița de vest a imperiului pentru zăcămintele de aur ale dacilor sau din cauze geostrategice?

Dacii pentru români sunt ca plastilina pentru copii – orice vrem noi să fie: inventatori ai cerului şi ai pământului sau un popor despre care ştim cu adevărat prea puţine şi despre care putem spune doar cu ambiguitate că ne este strămoş. Cine au fost...

În Hunedoara, paradele dacilor şi romanilor şi festivalurile cu tematică istorică în care aceştia sunt elogiaţi au devenit o tradiţie, însă unele dintre cele mai importante monumente antice sunt lăsate complet de izbelişte.

Proiect inedit la Buzău: toţi profesorii de istorie din judeţ îşi pot desfăşura orele de curs în sălile de expoziţie ale Muzeului Judeţean. Este primul muzeu din ţară care se pune la dispoziţia elevilor pentru astfel de activităţi. Copiii sunt captiv...

O mulţime de aşezări antice împânzite de vestigii bine păstrate de-a lungul timpului, pot fi vizitate pe valea Mureşului, în judeţul Hunedoara.

La doar câteva sute de metri de incinta sacră a Sarmizegetusei Regia au fost descoperite cele mai mari comori de aur dacice: cel puţin 21 de brăţări spiralice şi mii de monede preţioase.

Măgureni, satul aflat la poalele vârfului Godeanu, cunoscut ca muntele sfânt al dacilor, a fost părăsit aproape complet.

Dacii şi romanii s-au războit în faţa a sute de spectatori care au urmărit cu sufletul la gură fiecare lovitură. Cei mai fericiţţi au fost, copiii, care au strigat şi şi-au încurajat favoriţii.

Sute de buzoieni au urmărit joi seară, 2 iunie, parada cu torţe din deschiderea Buzău Fest, sărbătoarea judeţului Buzău desfăşurată în perioada 4-6 iunie. Alaiul format din soldaţi romani, luptători daci, gladiatori şi nimfe s-a oprit în faţa Muzeulu...

Consiliul Judeţean Alba va prelua în administrare Cetatea dacică de la Căpâlna, aflată într-o stare avansată de degradare. Demersul va fi urmat de un proiect de restaurare a monumnetului istoric.

Valoarea şi numărul tezaurelor dacice de aur şi argint descoperite în zona sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia sunt imense.

După cucerirea Daciei de către romani, mulţi daci, inclusiv urmaşi ai celor care au luptat împotriva lui Traian, au ales să lupte pentru vulturul imperial. Pe scurt, s-au înrolat în armata romană şi au servit ca trupe auxiliare din deşerturile Siriei...

Unul dintre cele mai misterioase triburi de războinici care au străbătut Europa în Epoca Fierului au fost boii. Acest etnonim este şi astăzi subiect de dezbatere. Boii au fost însă printre altele, duşmanii de moarte ai dacilor, între cele două neamur...

Galerie foto adevarul.ro: Cariera de andezit a dacilor

În nordul extrem al României, pe malurile Prutului se află unul dintre cele mai inedite şi totodată fascinante sate din ţară. Se numeşte Mitoc şi este desprins parcă din romanele fantastice sau din negurile istoriei. Este numit, sugestiv, „Satul de p...

Descoperiri arheologice realizate în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei oferă informaţii despre unele dintre cele mai ingenioase sisteme antice de captare şi alimentare cu apă descoperite pe teritoriul României.

Una dintre cele mai misterioase populaţii care au locuit în preajma geţilor şi dacilor a fost cea compusă din neamurile bastarnilor. Există şi astăzi o întreagă controversă în legătură cu originea acestor războinici feroce care şi-au câştigat un renu...

În ultimele două secole, arheologii au adunat nenumărate dovezi care contribuie la reconstituirea fidelă a unor aspecte din vţaia de zi cu zi a dacilor.

Relatările istorice arată de ce dacii ajunseseră să fie temuţi de lumea antică, înainte de a fi cuceriţi de romani.

La fiecare cinci ani, dacii organizau un ritual extrem de crud, prin care unul dintre ei era sacrificat şi trimis la Zamolxis ca să-i transmită doleanţele dacilor.

Rămăşiţele uneia dintre cele mai bătrâne păduri de stejari din România se află la poalele Munţilor Orăştiei, cunoscuţi ca „Ţinutul dacilor“.

Câteva locuri din Valea Jiului păstrează atmosfera pitorească a ţinutului locuit de oamenii muntelui, înainte de a fi transformat într-un mare centru minier.

Singura trusă medicală antică descoperită pe teritoriul României, cu un inventar bogat, a fost scoasă la iveală la Sarmizegetusa Regia.

Triburile de daci rămase necucerite de în urma campaniilor lui Traian au fost un real coşmar al romanilor timp de aproape trei secole. Ca urmare a nesupunerii lor şi a expediţiilor pustiitoare, o serie de împăraţi romani au luat măsuri radicale împot...

Peste 70 de hectare de pădure au fost devastate de furia naturii, incendii şi insecte în masivul Godeanu. Cu timpul, pădurea a fost regenerată.

Eveniment inedit la Brăila. Timp de trei zile, în oraş va fi organizat un eveniment istoric care, printre altele, va cuprinde lupte între daci şi romani, gladiatori, cavalari medievali , oşteni ai lui Mihai Viteazul şi soldaţi din cele două războaie ...

Ministerul Culturii a anunţat miercuri, pe Facebook, că Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) şi Asociaţia Terra Dacica Aeterna organizează „Zilele Columnei”, primul festival de reconstituire istorică daco-romană din Bucureşti.

Mai multe străzi din localitatea Polovragi, judeţul Gorj, au denumiri de provenienţă dacică. Numele unor regi sau preoţi daci se regăsesc pe plăcuţele străzilor, în timp ce altele au semnificaţii legate tot de istoria strămoşilor noştri.

În anii ´90, Sarmizegetusa Regia a intrat în atenţia românilor în urma unor ipoteze controversate lansate de pretinşi savanţi, care susţineau că au făcut aici descoperiri senzaţionale. Multe dintre ele continuă să îi fascineze pe români, chiar dacă n...

Drumul pavat al dacilor din cetatea Piatra Roşie o ia la vale. Aşezarea dacică se află în patrimoniul UNESCO, dar a fost neglijată şi este afectată de distrugeri.

Unul dintre cele două „palate” ale cetăţii dacice Costeşti, din Munţii Orăştiei, se află în şantier. Aici au loc lucrări ample, pentru prima dată în ultimele patru decenii.

Dincolo de fruntariile Daciei Romane rămăseseră războinici care în scurt timp aveau să devină coşmarul Romei în zona dunăreană. Este vorba despre triburile dacilor extracarpatici, mai ales din nordul extrem, cunoscuţi în istoriografie drept ”dacii li...

Tradiţia atribuie geţilor şi dacilor o serie de obiceiuri funerare ciudate, inclusiv râsul în hohote la înmormântări. Totodată se spune că triburile nord-dunărene ale tracilor aveau obiceiul de a-şi arde morţii şi de a sacrifica animale sau chiar oam...

Au trecut 20 de ani de la primele anchete privind traficul internaţional de comori dacice, furate din zona Sarmizegetusei Regia.

Cele mai vechi drumuri pavate din România se află în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Au două milenii şi sunt şi printre cele mai bine păstrate drumuri antice.

Măgura Călanului a fost una marile cariere de piatră din Dacia, însă autorităţile nu au clasat aşezarea ca monument istoric. În schimb, susţin arheologii, exploatările forestiere din zonă pun în pericol integritatea sitului.

„Fiii lupilor“ este primul film despre viaţa dacilor din ultima jumătate de secol şi, aşa cum explică scenaristul Constantin Lăpuşneanu, îşi propune să prezinte faptele istorice aşa cum au fost, dure, necosmetizate, aşa cum nu se învaţă la şcoală

Într-o mlaştină preistorică din comuna Lozna, judeţul Botoşani, populaţiile dacice din nordul Moldovei au construit un sat lacustru, din care nu lipsea un uriaş depozit de unelte şi arme, potrivit arheologilor. Parte dintre aceste vestigii misterioas...

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi meşteri populari din România, opincarul Alexandru Ilinca, este o prezenţă inedită în cadrul emisiunii „Chefi la cuţite”, aflată la cel de-al optulea sezon.

Cetatea şi aşezarea de la Craiva – Piatra Craivii (Cricău, jud. Alba) se constituie drept unul dintre cele mai importante monumente ale perioadei dacice din spaţiul intracarpatic.

Creştinismul a apărut pe teritoriul Daciei în timpul stăpânirii romane, spun o parte a specialiştilor. Cu toate acestea, până la răspândirea sa pe tot teritoriul de astăzi al României, au trecut secole, poporul român continuând să păstreze credinţele...

Localitatea Lupu (comuna Cergău) din judeţul Alba a oferit poate unele dintre cele mai spectaculoase artefacte ce au aparţinut civilizaţiei dacice. Tezaurul de la Lupu, cum este cunoscut în lumea specialiştilor, a fost descoperit întâmplător în anul ...

Dacii reprezintă esenţa etnogenezei române. Peisajul sculptural contemporan, filmografia istorică românească, etnogeneza academică şi pseudo-istorică, la fel ca şi mentalitatea colectivă, îi consideră pe daci un element esenţial  în formarea poporulu...

Important centru de ceramică populară, poate cel mai important din ţară având în vedere că olăritul de aici a fost inclus în patrimoniul UNESCO, Horezu - Vâlcea are o bogată şi îndelungată istorie, puţin studiată şi pusă în valoare.

Despre daci se ştiu puţine lucruri certe. Lipsa de informaţii a generat o serie întreagă de mituri şi interpretări. Totuşi, putem înţelege pe baza informaţiilor ajunse la noi cum trăiau dacii.

Poliţiştii din Alba au acţionat în 2019 pentru recuperarea a zeci de bunuri de provenienţă arheologică date în urmărire internaţională. Monede, podoabe, obiecte de cult au fost identificate în cursul anului trecut în Germania şi Monaco, fiind solicit...

Un strat consistent de zăpadă s-a aşternut în Sarmizegetusa Regia, cea mai faimoasă cetate dacică din România, şi a dat strălucire vestigiilor sale.

Geţii şi dacii credeau într-o multitudine de zei, dintre care se distingea însă Zamolxe, o zeitate a nemuririi şi a iniţierii. Cei care intermediau relaţia dintre muritori şi zei erau preoţii daci, o castă misterioasă despre care există informaţii la...

În folclorul românesc există o mulţime de superstiţii ciudate legate de această perioadă specială a anului. Multe dintre ele s-au diluat, însă, în ultimele decenii, o dată cu rărirea animalelor sălbatice care au generat superstiţiile respective.

Relaţiile dintre daci şi romani au alternat între perioade de pace şi de conflict. Cele două civilizaţii luaseră demult contact una cu cealaltă, contact înteţit de avansul romanilor în Peninsula Balcanică şi apropierea de Dunăre.