Video Român întors din Anglia pentru a trăi în căsuța veche din inima munților: „Mi-am îndeplinit visul“ VIDEO
0Satele ascunse în munții Hunedoarei sunt atractive pentru numeroși români întorși în țară din Occident. Florin, unul dintre ei, a ales să înceapă o viață nouă într-o căsuță mică, departe de oraș, unde cultivă zmeură.
Aflat la 40 de kilometri de Hunedoara, în valea Cernei, care desparte Țara Hațegului de Ținutul Pădurenilor, la capătul uneia dintre șoselele care pornesc din Hunedoara spre Caraș-Severin și se opresc în sălbăticie la limita celor două județe, satul Negoiu din Hunedoara (video) se înfățișează călătorilor ca una dintre cele mai pitorești așezări din România.
Gospodăriile arhaice, cu case de lemn și cărămidă, unele vechi de peste un secol, înființate împreună cu grădinile și cu arăturile lor la poalele unor dealuri și păduri, ori pe coastele acestora, oferă localității de munte o atmosferă patriarhală.
Privit ca unul dintre satele izolate ale Hunedoarei, Negoiu este pentru unii dintre localnicii săi un adevărat colț de rai.
După mai mulți ani în care a muncit în Anglia, Florin Stoica spune că și-a îndeplinit visul, stabilindu-se în satul Negoiu din Hunedoara.
Bărbatul, din Hunedoara, s-a întors în România, dorind să se retragă la țară, într-un loc liniștit pe care îl visase din primii ani ai tinereții.
„Acum șase ani am cumpărat aici o casă bătrânească de lemn. Când am văzut acest loc, m-am îndrăgostit pur și simplu de el. După ce am cumpărat-o, m-am gândit să înființez o plantație pe terenul luat în apropiere. În primul an, am pus 4.000 de fire de goji, dar nu am avut succes cu ele. Nu s-au prins. Apoi mergând prin pădure am găsit zmeură sălbatică și, văzând că este un loc prielnic pentru ea, am decis să plantez și eu. Am înființat plantația în urmă cu patru ani și merge, dar fiind un loc izolat aici, nu reușesc să vând nici pe jumătate cât produc. Dar nu mă uit neapărat la câștig, vreau să le ofer oamenilor ceva sănătos”, spune localnicul.
Casa veche de un secol
Casa de lemn a lui Florin are peste un secol și este specifică celor ridicate în Ținutul Pădurenilor. Vara oferă răcoare, iar în timpul iernii este călduroasă.
„Este oricum, mult mai sănătos să trăiești într-o astfel de locuință, decât într-una din beton, BCA sau cărămidă. Am dorit să îi păstrez aspectul rustic”, crede bărbatul.
Câteva zeci de oameni mai locuiesc în satul Negoiu din Hunedoara (video).
Eleonora și soțul ei, Minuț, au trăit toată viața în acest loc și spun că nu s-ar putea despărți de el. Au trăit din munca pământului, iar bărbatul a lucrat ca pădurar, la fel ca mulți localnici din Ținutul Pădurenilor.
„Aici, dacă ești harnic, ai tot ce vrei. Pământul este bun, toate felurile de legume se fac aici, dar mai puțin porumbul, iar animalele pot fi ținute. Ani de zile am mers peste dealuri, la Rusca Montană (județul Caraș - Severin), aflată la vreo trei ceasuri de mers pe jos. Coboram în Rusca Montană, cu coșurile pline de ouă, cu crumpeni, brânză și ce mai puneam în grădină. Acolo oamenii, lucrând în minerit și la cariera de marmură aveau mai mulți bani”, spune Eleonora.
Drumul marmurei spre Caraș Severin
Câteva drumuri forestiere pornesc de la marginea satelor comunei Lunca Cernii de Jos, urcă dealurile și se afundă în pădure, coborând apoi în județul Caraș-Severin, în localitățile Rusca Montană și Rușchița, aflate la circa 10 kilometri, însă rutele sunt folosite mai mult de excursioniști.
Așezările din județul învecinat Hunedoarei s-au depopulat și ele după închiderea minelor în anii ’90, iar numeroase blocuri muncitorești construite în primele decenii de comunism au ajuns aproape pustii (video).
Drumul marmurei, cel mai cunoscut traseu de la limita celor două județe, are circa 10 kilometri, însă nu a mai fost modernizat, deşi este privit ca un traseu cu potenţial turistic şi care ar putea scoate din izolare așezările din zonă.
Drumul marmurei este, de fapt, un drum forestier, care începe de la marginea cătunului Gura Bordului din Hunedoara, unde șoseaua Hunedoara – Lunca Cernii de Sus, modernizată în anii 2010 - 2013 se oprește în sălbăticie.
De aici, traseul continuă cu un drum de pământ, stricat de utilajele forestiere, care coboară în județul vecin, pe la poalele Vârfului Rusca (1.355 metri) și pe lângă cariera de marmură Rușchița, în fostele localități miniere Rușchița și Rusca montană (video) din Caraș Severin.