Video Povestea uriaşului zăcământ de guano din peşterile Cioclovinei. Ceauşescu era extrem de interesat de el VIDEO
0
Românii se puteau mândri cu unul dintre cele mai mari zăcăminte de guano-fosfaţi din lume, aflat în Munţii Şureanu, în galeriile Peşterii Cioclovina.
Un perete uriaş de stâncă se ridică abrupt la capătul drumului spre Cioclovina, o aşezare arhaică din Munţii Şureanu, locuită de câţiva oameni, dar faimoasă pentru peşterile din împrejurimile sale.
Versantul se înalţă la aproape 1.000 de metri. La poalele sale, ascunsă într-o vale greu accesibilă, dar uşor de găsit datorită ropotelor apei care izvorăşte din adâncurile ei, se află Peştera Cioclovina de Apă.
În vecinătatea ei, Peştera Cioclovina Uscată şi alte câteva guri de mină săpate în munte deschid calea spre subteran. Galeriile create de natură se întind pe mai mult de opt kilometri, se ramifică în adâncurile pământului şi corespunde cu Peştera Ponorici, aflată de cealaltă parte a muntelui. Accesul în interiorul complexului carstic este permis speologilor experimentaţi, însă turiştii pot vizita intrările în peşteri.
Versantul Cioclovinei. FOTO ADEVĂRUL. Daniel Guţă
Gunoiul de lilieci - bogăţia Ardealului
În urmă cu un secol, galeriile peşterilor Ponorici şi Cioclovina formau miezul un centru minier în jurul căruia se dezvoltase o adevărată industrie. Exploatarea de guano a fost descoperită în anul 1912, iar Cioclovina ocupa, potrivit specialiştilor, locul al doilea în lume în ce priveşte rezervele de guano-fosfaţi.
Cioclovina. Video: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Din galeriile Cioclovinei, localnicii extrăgeau „bălegarul“ de lilieci amestecat cu sedimente şi rămăşiţe ale nenumăraţilor urşi de peşteră, pentru a-l folosi ca îngrăşământ în agricultură. Tonele de guano erau încărcate în vagoneţii de pe o cale ferată industrială ce ocolea muntele şi cărate apoi cu funicularele peste dealuri, până în apropiere de gara Pui.
Aici, îngrăşământul era încărcat în vagoane şi adesea lua drumul spre oraşele Imperiului Austro-Ungar, unde era valorificat. În România interbelică, industria îngrăşămintelor chimice era slab dezvoltată, existând doar câteva fabrici unde guano extras de la Cioclovina era măcinat, în cantităţi de câteva sute de tone pe an.
Peştera Cioclovina de apă. ADEVĂRUL. Daniel Guţă
„Bogăţii mari în Ardeal. În judeţul Hunedoara, aproape de staţia de cale ferată de la Pui, e comuna Cioclovina. La marginea ei se află o peşteră al cărui fund până acum n-a fost atins. Făcându-se cercetări mai amănunţite s-a găsit că în această peşteră sunt cantităţi mari de guano – un fel de gunoi produs de lilieci, care se adăpostesc în astfel de locuri tainice. Acest gunoi de lilieci este un îngrăşământ nepreţuit pentru pământul arător. Se spune că aceste zăcăminte mari de gunoi au fost descoperite încă de trupele germane pe vremea războiului, dar nu au avut timp să le scoată şi să le folosească. Acum mai curând s-a format o societate care va scoate bogăţiile de gunoi din aceste peşteri”, informa ziarul „Unirea Poporului”, apărut la Blaj, în anul 1926.
În primele decenii ale secolului XX, peste 30.000 de metri cubi de gunano - fosfat au fost extraşi din galeriile peşterilor din Munţii Şureanu.
„În peştera de la Luncani (Vaşcău) au început să fie exploatate fosfate socotite la peste 30.000 vagoane, ca şi în peştera Cioclovina-Hunedoara”, informa Ion Simionescu, în volumul „Ţara Noastră” (1937).
Traseul fostei căi ferate înguste. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Guano pentru serele lui Ceauşescu
Urme ale vechilor terasamente de cale ferată minieră mai pot fi văzute şi în prezent, de cei care se aventurează pe traseul Cioclovina – Ponorici, trecând pe deasupra peşterilor.
„Peştera Cioclovina Uscată este vestită pentru depozitele impresionante de guano, excremente de liliac considerate a fi cel mai mare zăcământ de acest fel din Europa. Guano era la mare căutare în Occident încă de la începutul secolului XX. Pe vremea comuniştilor, exploatarea de guano s-a redeschis, îngrăşământul fiind dus la serele lui Ceauşescu. După 1990, exploatarea a fost închisă pentru a apăra peştera Cioclovina de doritorii de guano”, informa Asociaţia Speologică Speotimiş.
O veche galerie. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Zăcămintele din galerii ajungeau la o grosime de 5-6 metri şi nu au fost epuizate până în prezent, însă exploatarea lor nu a mai continuat. Galeria minieră care duce în adâncurile peşterii a fost închisă, iar din anii 2000, accesul în Peştera Cioclovina Uscată – principala intrare minieră, este oprit.
Potrivit cercetătorilor care au putut să o exploreze, peştera constă într-o galerie lungă, întreruptă la un moment dat de o galerie descendentă şi de un puţ de 10 metri adâncime, ce o conectează cu un alt pasaj şi apoi cu alte galerii şi încăperi. Deşi peştera cu galerii de doi kilometri are o intrare naturală, nici aceasta nu mai este folosită.
Mai puteţi citi şi:
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
Se încarcă comentariile...
