VIDEO Peştera Cioclovina, sanctuarul misterios al naturii de pe tărâmul dacilor. De ce se mândresc localnicii cu ea
0
Peştera Cioclovina se numără printre cele mai fascinante locuri din Munţii Orăştiei. Este spectaculoasă şi are o legătură strânsă cu cetăţile dacilor.
Doar câteva familii mai trăiesc în satul Cioclovina din Munţii Orăştiei, aflat la capătul unui drum anevoios care străbate Valea Luncaniului, strecurându-se pe marginea pârâului învolburat.
Localnicii din aşezarea izolată de munte se pot mândri cu două dintre cele mai fascinante obiective turistice din ţară, cetatea dacică Piatra Roşie şi Peştera Cioclovina, aflate în vecinătatea cătunului lor.
Comorile peşterii Cioclovina
Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile principale de pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Peştera este accesibilă însă numai specialiştilor în speologie, iar turiştii o pot vedea numai în segmentul de la intrare.
Oaspeţii locului pot ajunge la Peştera Cioclovina urmând drumul judeţean pe Valea Luncanilor, până la poalele stâncilor albe, abrupte ca un zid uriaş acoperit de vegetaţie, sub care s-a format peştera. O poiană unde a fost amenajat un loc de popas marchează capătul drumului pe care se poate ajunge cu maşina. Din dreptul ei, călătorii se pot ghida după ropotele pârâului care izvorăşte din munte, cel care a săpat Peştera Cioclovina.
O potecă urcă până la grotele „uscate” ale Cioclovinei, de unde în trecut se exploata guano, iar o altă cărare coboară prin pădure până la peştera din care izvorăşte pârâul. Cioclovina oferă un peisaj spectaculos, însă vizitatorii ei se pot pune în pericol dacă intră în ea, susţin speologii. În grota săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani.
Craniul de homo sapiens sapiens a fost descoperit în jurul anului 1911 în timpul exploatărilor de guano, îngrăşământ provenit de la lilieci. Una dintre cele mai mari comori descoperite în secolul XX în România a fost scoasă la iveală tot din Peştera Cioclovina. Un tezaur de podoabe datate în Prima Epocă a Fierului (Hallstatt), depozit care conţinea peste 6.000 de obiecte de bronz, chihlimbar, sticlă, faianţă a fost găsit de un speolog.
Peştera legendară a dacilor
La Cioclovina a fost reperată şi cea mai mare fortificaţie dacică din complexul celor existente în Munţii Orăştiei.
„Ea constă dintr-un val din pământ, piatră şi lemn, gros la bază de circa 10 metri, înalt astăzi pe alocuri de circa doi metri, care începe deasupra satului Cioclovina şi după circa 2,5 kilometri lungime se opreşte sub Vârful Poienii. Perpendicular sau oblic pe acest val pornesc spre exterior contraforturi identic construite şi, din loc în loc, turnuri cu latura exterioară rotunjită. Valurile au fost ridicate pentru a bara accesul dinspre Sud – Vest spre capitala dacilor”, informau cercetătorii Alexandru Păunescu, Eugen Comşa şi Ioan Glodariu, în volumul „Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994). Unii istorici au asociat peştera cu muntele sfânt al dacilor, locul unde s-a retras, potrivit legendei, divinitatea strămoşilor noştri.
Peştera se află în apropiere de cetăţile dacice din Munţii Orăştiei şi de vârful Godeanu. Potrivit istoricului antic Strabon, zeul căruia dacii îi închinau sacrificii umane, Zamolxis, ar fi trăit într-o peşteră a muntelui sacru, din care izvora un pârâu. „Muntele a fost socotit sfânt şi s-a numit aşa. I se zicea Kogaionon şi la fel a fost şi numele râului care curgea pe lângă el", relata geograful antic Strabon, în urmă cu peste două milenii. Vorbind despre Zamolxis, divinitatea venerată de daci, Strabon afirma că „mai întâi, Zamolxis s-ar fi făcut preot al zeului cel mai slăvit la ei, iar după aceea a primit şi numele de zeu, petrecându-şi viaţa într-o peşteră, pe care a ocupat-o el şi unde ceilalţi nu puteau intra. Se întâlnea rar cu cei din afară, cu excepţia regelui şi a slujitorilor acestuia".
Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina
Peştera Cicolclovina se află în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Aria protejată din Munţii Şureanu cuprinde şase din cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din judeţul Hunedoara: Complexul carstic Ponorici - Cioclovina, Peştera Tecuri, Peştera Şura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peştera Bolii. Aici se află şi siturile arheologice UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi aşezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor.
Parcul Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina se întinde pe o suprafaţă de 38.184 hectare, pe teritoriul administrativ al comunelor Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri. Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70 la sută din suprafaţa rezevaţiei. Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei. Turiştii pot ajunge pe traseele parcului din localităţile Costeşti, Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
