Video Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO
0
Un loc din Munţii Metaliferi a dat românilor zeci de tone de aur. Minele de la Săcărâmb au fost închise de 15 ani, lăsând în urma lor multe regrete.
Minele de aur din Săcărâmb au fost închise la mijlocul anilor 2.000, iar cele mai multe dintre fostele construcţii ale exploatării miniere s-au ruinat. Întregul sat din Munţii Metaliferi, aflat la circa 30 de kilometri de Deva, a păstrat amprenta pe care cele aproape trei secole de minerit au lăsat-o de-a lungul timpului asupra sa şi a vieţii localnicilor.
GALERIE FOTO CU DEALUL CALVARIA MARE
Dealul Calvaria Mare - locul de unde de-a lungul timpului au fost extrase zeci de tone de aur, dar şi metale preţioase rare, ca teluriul, kreneritul, muthmannitul, săcărâmbitul (nagyagit), petzitul şi silvanitul – a intrat în legendă.
VIDEO CU RUINELE MINELOR DE AUR
La poalele sale, o mulţime de guri de mină, din diferite epoci, au fost astupate cu beton, pentru ca nimeni să nu se mai poată aventura în măruntaiele pământului. Fostele intrări în minele Calvariei par acum nişte cicatrici cenuşii ale muntelui, spre care unii dintre localnici privesc cu regret.
„Am lucrat 18 ani în această mină şi în altele din jurul ei, în galeriile care începeau de la Certejul de Sus. De aici s-au scos munţi de aur, de 24 de karate, dar şi alte metale preţioase. Minereul era atât de bogat în metale încât pentru a fi procesat cu echipamentele mai puţin performante de la flotaţie trebuia amestecat cu steril. Din 2005 – 2006 mina de aur s-a închis, iar mulţi oameni au rămas fără serviciu şi nu au avut nici suficientă vechime în muncă sau vârsta necesară pentru a se putea pensiona”, povesteşte unul dintre foştii mineri din Săcărâmb, devenit între timp cioban.
Dealul Calvariei Mari, seara Foto: Daniel Guţă
Satul din Munţii Metaliferi are o istorie impresionantă, strâns legată de cea a locului misterios în jurul căruia s-a dezvoltat aşezarea. Săcărâmb a fost atestat documentar în urmă cu 550 de ani, însă povestea prin care a devenit cunoscut în lume datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când aici au fost deschise primele exploatări miniere. Potrivit legendei, un sătean din Nojag, care îşi mâna porcii prin pădurile de munte, a observat sclipind, dintr-o râpă ascunsă, un bolovan. A coborât în deschizătura muntelui şi a desprins bucata strălucitoare din roca în care fusese înţepenită, iar a doua zi s-a prezentat cu ea în faţa unui moşier care avea o mică exploatare minieră în acele ţinuturi. „Piatra“ s-a dovedit a fi aur, iar vestea descoperirii metalului preţios s-a răspândit cu repeziciune şi a atras aici familii din toate colţurile Europei.
Povestea Calvariei
Dealul Calvaria Mare - conul vulcanic, din adâncurile căruia în ultimele trei secole au fost scoase cantităţi impresionante de metale preţioase şi rare, ca teluriul şi nagyagytul, a rămas simbolul fostului orăşel minier al secolelor trecute. El iese ca un colţ din mijlocul depresiunii în care se află o parte a satului, iar în jurul său în trecut localnicii şi-au clădit casele mici, de piatră vulcanică, pe coastele împădurite care îl înconjoară.
Zona fostei exploatări de la Săcărâmb Foto Daniel Guţă
Înfăţişarea muntelui a atras atenţia unui număr mare de exploratori străini, dornici să viziteze locul pe care l-au numit un El Dorado al Europei. „Dealul Patimilor”, aşa cum a fost numit în unele relatări, a apărut de-a lungul timpului în nenumărate gravuri care ilustrau jurnalele publicate de străinii care au călătorit în Transilvania.
Calvaria Mare, în secolul al XIX-lea Sursa János Hunfalvy, Ungaria şi Transilvania în imagini inedite - 1863
„Dacă priveliştea din localitate printre munţii despărţiţi este deja frumoasă, atunci din vârful piramidei, cu 196 picioare mai sus, ea este de neîntrecut. Înspre sud, priveşti către câmpia încântătoare pe care se află Deva cu cetatea să minunată şi multe alte localităţi. Mult mai departe, ca prin ceaţă, se zăreşte splendidul castel al Hunedoarei, iar în fundal munţii acoperiţi cu zăpadă veşnică, străjuind plăcuta vale a Haţegului ”, relata savantul austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Săcărâmbul în februarie 1828.
FOTO Pădurea de argint, locul tainic din Munţii Metaliferi, cu ape tămăduitoare. Cea mai frumoasă legendă
Unii cercetători au ajuns la concluzia că masivul cu formă aparte este o rămăşiţă a unui con vulcanic care se înălţa la peste 3.000 de metri, dar care fusese devastat de exploziile din timpuri străvechi. Oamenii locului susţin că fostul vulcan continuă să-şi manifeste energiile.
Intrarea în mină. Dealul Calvaria Mare, seara. Foto: Daniel Guţă
„Întreg Săcărâmbul reprezintă un centru energetic foarte puternic. Aşezarea se află în centrul unui vechi con vulcanic care a avut altitudinea de 3.300 de metri. Acest con există virtual, îşi manifestă energiile resimţite intens. Practic, deşi arealul Săcărâmbului se află la altitudinea de 800 de metri, cei care vin aici simt atmosfera de la peste 3.000 de metri. Este un loc benefic pentru sănătate“, relata Alexandru Tokar, autor al monografiei Săcărâmbului.
Calvaria, vara Foto Adevărul
Priveliştea de pe Dealul Calvariei. ADEVĂRUL.
Peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului numai în secolul al XIX-lea. Exploatările miniere din jurul satului de munte au continuat până la începutul anilor 2.000. De atunci, fosta aşezare bogată şi cosmopolită din Munţii Metaliferi a devenit un loc al foştilor mineri, al călătorilor interesaţi de istorie şi al amatorilor de frumos.
Pe Dealul Calvaria Mare Sursa Adevărul
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
