Povestea dramatică a satului Cinciș Cerna, construit în timp record odată cu barajul Cinciș VIDEO

0
0

Satul Cinciș Cerna a fost construit, în numai câteva luni, de localnicii alungați din mai multe așezări de pe valea Cernei, înghițite de Lacul Cinciș.

Aflat lângă Lacul Cinciș, satul Cinciș Cerna a fost construit în ritm alert în 1962. Așezarea apropiată la 8 - 10 kilometri de Hunedoara are o poveste dramatică.

Unii localnici din Cinciș Cerna își aminteau că înainte cu câțiva ani amenajarea lacului de acumulare, Arsenie Boca, atunci stareț al Mănăstirii Prislop aflată la câțiva kilometri, le-ar fi spus că satele și bisericile din valea Cernei vor dispărea sub ape.

Satul Cinciș Cerna. Foto: Daniel Guță
Satul Cinciș Cerna. Foto: Daniel Guță

„Părintele Arsenie Boca a ştiut cu mult înainte ce se va întâmpla. Urcând el pe dealurile Cincişului, cu soţia mea, care era pe atunci domnişoară, cu o soră a ei şi cu alte credincioase din sat, se opreşte brusc în faţa bisericii din Cinciş, întinde bâta pe care o ţinea pe un umăr şi zice: „Până aici va fi apă peste zona asta!”. „Cum, părinte, vom muri toţi?”, l-au întrebat credincioasele. „Nu moare nimeni, biserica moare ”, a zis părintele”, relata, potrivit Formula As, preotul Opre Crăciun (1925 – 2012) din satul Cinciș.

Amenajarea hidrotehnică Lacul Cinciș și construcția barajului său au început în primăvara anului 1962. Lacul aflat la circa zece kilometri de apă urma să asigure alimentarea cu apă a combinatului siderurgic din Hunedoara aflat atunci în plină expansiune și a orașului.

În aceeași perioadă, pe un deal aflat în apropierea barajului și a lacului care avea să se întindă pe 250 de hectare, a fost înființat satul Cinciș Cerna. Peste o sută de gospodării au fost construite în ritm alert, începând din vara anului 1962, pe cele trei străzi paralele și patru străzi perpendiculare ale așezării înființate în satul „sistematizat”, amenajat în doar câteva luni.

Aici aveau să primească pământ localnicii din satele Cinciș, Cerna, Valea Ploștii, Baia Craiului, Moara Ungurului şi Ciuleni, aşezări vechi din Ţinutul Pădurenilor, cu o istorie de peste jumătate de mileniu, unele păstrătoare ale unor vestigii antice.

Din primăvara anului 1962, oamenii au trebuit să își demoleze casele și anexele care aveau să fie scufundate în apele viitorului lac de acumulare. Autoritățile le-au dat bani localnicilor rămași fără case pentru a-și putea acoperi o parte din cheltuielile necesare demolării caselor și pentru a-și construi case noi, pe deal.

Barajul Lacului Cinciș. Foto: Daniel Guță
Barajul Lacului Cinciș. Foto: Daniel Guță

De asemenea, au avut dreptul de a-și lua cu ei materialele de construcții provenite din demolări, pe care să le folosească în noile gospodării. La Cinciș Cerna, povestesc localnicii, au fost aduși meseriași din alte zone ale țării, care i-au ajutat pe localnici să își construiască locuințele, pentru ca să poată întâmpina sfârșitul anului 1962, la adăpost de iarnă.

Barajul Cinciș, ridicat în 14 luni

Barajul Cinciș de pe râul Cerna a fost construit în ritm alert, cu sprijinul a peste 1.500 de oameni. Vara, oamenii lucrau în trei schimburi, ziua se ocupau de excavări, iar noaptea, când temperaturile erau mai scăzute, lucrau la turnarea betonului.

Lacul Cinciș. Foto: Daniel Guță
Lacul Cinciș. Foto: Daniel Guță

„Nu demult a început construcţia barajului Teliuc - Hunedoara, care va alimenta Combinatul siderurgic Hunedoara cu debitul de apă necesară răcirii. Printr-o muncă însufleţită a lucrătorilor de aici s-a reuşit ca o mare parte a lucrărilor să fie terminate sau aproape pe sfârşite. Astfel, săpăturile, deraierea apelor, betonarea barajului s-a făcut sută la sută, iar aducţiunea 70 la sută. Într-un stadiu avansat se află şi lucrările de betonare a golurilor. Muncitorii de aici lucrează cu entuziasm pentru a întîmpină ziua de 23 August cu cele mai bune rezultate în producţie”, arăta ziarul local „Drumul Socialismului”, într-o ediţie din august 1962, când lucrările la baraj erau în toi.

Barajul aflat în șantier. Sursa: Drumul Socialismului
Barajul aflat în șantier. Sursa: Drumul Socialismului

După 14 luni de la începerea construcției, arcul de beton cu o lungime de 221 de metri şi o înăţime de 48 de metri, care stăvilește Lacul Cinciș a fost finalizat.

Drama localnicilor de pe valea Cernei

Localnicii satelor aflate în amonte, în valea care se inunda treptat, nu au avut de ales, chiar dacă pentru mulți dintre ei construcția barajului a însemnat să renunțe pentru totdeauna la gospodăriile unde au păstrat agoniseala transmisă din strămoși, pentru a începe o viață nouă.

Peste 100 de case, împreună cu bisericile, şcolile şi cimitirele din vechile aşezări au ajuns sub ape. Cele mai multe dintre clădiri au fost demolate. Și mormintele au fost mutate pe deal, la Cinciş, însă multe au rămas în valea inundată.

Satul Cinciș înainte de a ajunge sub ape. Foto? Vámszer Géza,1962
Satul Cinciș înainte de a ajunge sub ape. Foto? Vámszer Géza,1962

Oamenii povesteau că un localnic, Mihuț Bran, a refuzat cu îndârjire să își demoleze casa înainte ca aceasta să fie înghițită de ape. Le spunea sătenilor că numai mort își va părăsi vatra străbunilor, iar soarta i-a fost dramatică. Mihuț ar fi murit înecat în lacul care avea să se întindă peste gospodăria sa.

„După strămutarea în noul sat, locuitorii satelor și cătunelor strămutate trebuiau să lucreze și pământul de pe vechile hotare, departe de casă, fiind membri CAP. Uneori erau trimiși de întreprinderea din sat, la care trebuiau să își facă norma la CAP”, amintea Victor Vaida, în volumul „Satul străvechi Cinciș și celelalte sate de pe valea Cernei hunedorene” (2020).

Distanța mare a terenurilor localnicilor față de locul unde au fost strămutați a rămas un dezavantaj pentru oamenii stabiliți în Cinciș Cerna.

„Un avantaj a fost însă apropierea față de locurile de muncă: mina de fier Teliucu Inferior, Stația de preparare a minereului de Fier de la Teliucu Mic și Combinatul Siderurgic Hunedoara. Din fiecare casă erau 1 – 2 angajați la întreprinderile statului, care astăzi beneficiază de pensii. De asemenea copiii erau mai aproape de școlile pe care le frecventau în Teliucu Inferior și Hunedoara”, arăta inginerul Victor Vaida, în monografia satului.

Biserica din Cinciș Cerna, ridicată în două decenii

Ruinele a două biserici, una ortodoxă şi cealaltă romano-catolică, au rămas abandonate în coada lacului Cinciş.

A treia biserică, veche din vremea Huniazilor, a fost demolată, înainte ca locul să fie înghiţit de ape, chiar dacă localnicii s-au opus distrugerii acesteia. Unii cercetători au susţinut că aici ar fi fost înmormântată Elisabeta Morsinai, mama lui Ioan de Hunedoara, care ar fi fost originară din Cinciş.

Se spune că de atunci, bătrânii satelor strămutate au aruncat blesteme asupra lacului, care „îşi lua tributul” în vieţi omeneşti aproape în fiecare an.

Locul unde se afla vechiul sat Cinciș, acum sub ape. Foto: Daniel Guță
Locul unde se afla vechiul sat Cinciș, acum sub ape. Foto: Daniel Guță

La sfârșitul anului 1962, preotul Anton Rudeanu a început demersurile către autoritățile statului și către Episcopia Ortodoxă Română a Aradului pentru construcția unei biserici în satul Cinciș Cerna.

Ridicarea ei a început patru ani mai târziu, cu ajutorul localnicilor. Clopotele vechilor biserici din satele inundate, unele vechi de peste șase secole au fost demontate și aduse la noul lăcaș, împreună cu mai multe vestigii arheologice descoperite pe vetrele satelor înghițite de Lacul Cinciș, unele păstrate într-un muzeu al satului vechi Cinciș.

Printre ele, s-au numărat trei statuete romane (togați) și frescele medievale din biserica Huniazilor, demolată de autoritățile comuniste.

Statuete romane togati, din Cinciș, aflate acum la muzeul Castelului Corvinilor. Foto: Daniel Guță
Statuete romane togati, din Cinciș, aflate acum la muzeul Castelului Corvinilor. Foto: Daniel Guță

Începută în 1965 de preotul Anton Rudeanu și continuată din 1974 de preotul Crăciun Opre, biserica din satul Cinciș Cerna a fost finalizată în anul 1982.

Între timp, alte două biserici mici, una de lemn (mistuită de un incendiu) și una de zid, au fost folosite de localnici.

În prezent, biserica unde a slujit preotul Crăciun Opre până la moartea sa se numără printre cele mai impunătoare astfel de monumente din zona Hunedoarei. Peste dealurile Silvașului, se afă mănăstirea Prislop, locul unde a slujit Arsenie Boca, o așezare de care mulți localnici din satul Cinciș se simt la fel de legați sufletește ca de biserica lor.

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri