Paradisul florilor rare din Retezatul Mic. Pajiștile din munți într-un peisaj unic al culorilor VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vara, pajiștile din Retezatul Mic se transformă într-un adevărat paradis al florilor, iar printre speciile care împodobesc rezervația se numără plante care rar pot fi descoperite în alte locuri din Europa.

Retezatul Mic. Foto: Lucian Mihai Botaș.
Retezatul Mic. Foto: Lucian Mihai Botaș.

În zilele de vară, Retezatul Mic se transformă într-un adevărat tărâm al florilor. Pășunile alpine și subalpine ocupă aproape 15 la sută din teritoriul de peste 40.000 de hectare din Parcul Național Retezat, la altitudini de peste 1.700 de metri, și sunt ocupate de numeroase specii de plante ocrotite de lege.

Printre ele, se numără bujorul de munte sau smirdarul (Rhododendron myrtifolium), cupele (Gentiana acaulis), ghințura (Gentiana punctata), ghințura galbenă (Gentiana lutea), degetăruți (Soldanella pusilla) și altele. Lucian Mihai Botaș se numără printre turiștii care au cutreierat în ultimele zile pajiștile pline de flori din Retezatul Mic și a fotografiat numeroasele „podoabe” de vară din rezervație.

Retezatul înflorit poartă în jur de 1 200 de flori felurite. Unele apar doar izolat pe stâncării, ca floarea-de-colţ, pelinul de munte, garofiţa de munte, slngele voinicului etc., iar altele ca smirdarul (lângă Tăul Negru) cu florile sale roşii aprinse, jneapănul cu cetina sa verde întunecată, cresc în masă şi acoperă muntele cu o vegetaţie îmbelşugată. în pajiştile golului subalpin-alpin putem întâlni şi unele flori viu colorate, cum sunt cupele (Gentiana acaulis) albastre intense sau corolele drepte, galbene deschise şi pătate cu maroniu ale ghinţurii (Gentiana punctata), care împestriţează veşmântul verde al muntelui. Din peisajul tipic al Retezatului fac parte şi zimbrii (Pinus cembra), ca nişte arbori falnici, izolaţi în întinderea jnepenişurilor, ce poartă amintirea perioadei glaciare”, informa biologul Fedinand Tauber.

Retezatul Mic. Foto: Lucian Mihai Botaș.
Retezatul Mic. Foto: Lucian Mihai Botaș.

Una dintre raritățile Retezatului Mic este o specie de orhidee, denumită papucul doamnei sau condurul doamnei (Cypripedium calceolus).

„Are floarea curioasă, policromă, având partea de jos (labelul) în formă de „papuc", veziculos umflat, de culoare galbenă, purtând în interior puncte și vinișoare purpurii și deschizându-se printr-un orificiu rotund. Această specie este declarată monument al naturii”, arăta biologul Fedinand Tauber într-o lucrare despre flora din Parcul Național Retezat.

Trasee spre Retezatul Mic

În Retezatul Mic, aflat în sudul județului Hunedoara, cele mai accesibile trasee pornesc din Câmpul lui Neag (Uricani), unde Drumul Naţional 66 A, se opreşte în inima munţilor, într-un loc aproape neatins de civilizaţie.

Călătorii intră, aici, în Parcul Național Retezat, părăsind asfaltul pentru a urca pe drumurile forestiere şi pe potecile de munte, care îi duc spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului Mic: Piule (2.081 metri), Drăgşanu (2.080 metri), Piatra Iogovanului (2.014 metri) şi Şaua Iepei (1.950 metri). Unul dintre cele mai spectaculoase trasee ajunge la Piatra Iorgovanului, un vârf stâncos, al cărui nume a fost dat de legenda lui Iovan Iorgovan, un Hercule al mitologiei românești.

În Retezatul Mic, turiștii pot ajunge pe două drumuri care pornesc din Valea Jiului. Prima cale de acces este Petroşani - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag - Cheile Buţii, pe DN 66A până la Câmpu lui Neag (drum asfaltat), apoi pe drumul forestier spre Cabana Buta.

Pe drumul neasfaltat, şoferilor le este recomandat să circule cu maşini 4 x 4. Ultima porţiune, de 500 de metri, de la Morminţi la cabană, este greu accesibil, din cauza înclinaţiei mari a pantei.

A doua cale de acces este Petroşani - Lupeni - Uricani - Câmpu lui Neag - Câmpuşel, pe DN66A (video).  Drumul a fost modernizat în anii 2000 pe un traseu de 20 de kilometri, între Uricani (judeţul Hunedoara) şi Câmpuşel, un vechi canton aflat la limita Parcului Naţional Retezat şi a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei. Din Câmpuşel, drumul traversează Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, pe o distanţă totală de aproape 80 de kilometri și este închis circulației rutiere, pe o porţiune de circa 40 de kilometri, între Câmpuşel (Hunedoara) şi Cerna Sat (Gorj).

„Starea drumurilor se poate modifica de la o zi la alta în funcţie de condiţiile meteo”, informează reprezentanţii administraţiei Parcului Naţional Retezat.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite