Retezatul mic, ținutul sălbatic al Hunedoarei, acoperit de omăt. Imagini inedite cu templul naturii FOTO
0Retezatul Mic se dezvăluie oaspeților săi încununat de zăpadă, într-o atmosferă feerică. Marius Turc, un fotograf din Brad (Hunedoara), a surprins în imagini splendoarea munților.
„Povestea noastră de duminică este tare faină. Așa că hai să v-o arăt și vouă prin imaginile surprinse în călătoria noastră în adâncul munților. Traseul nostru a fost într-o zona minunată a Hunedoarei, între Retezatul Mic și creasta munților Vâlcan și am ales ziua potrivită pentru asta. Zăpada proaspătă, de 40-50 de centimetri, acumulată în câteva zile de ninsoare, ne-a pus puțin la încercare, dar am fost pregătiți pentru ea”, scrie Marius Turc, autorul fotografiilor, pe pagina sa de Facebook.
Piatra Iorgovanului, locul legendar din Retezatul Mic
În Retezatul Mic, aflat în sudul județului Hunedoara, cele mai accesibile trasee pornesc din Câmpul lui Neag (Uricani), unde Drumul Naţional 66 A, se opreşte în inima munţilor, într-un loc aproape neatins de civilizaţie.
Călătorii intră, aici, în Parcul Național Retezat, părăsind asfaltul pentru a urca pe drumurile forestiere şi pe potecile de munte, care îi duc spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului Mic: Piule (2.081 metri), Drăgşanu (2.080 metri), Piatra Iogovanului (2.014 metri) şi Şaua Iepei (1.950 metri).
Unul dintre cele mai spectaculoase trasee ajunge la Piatra Iorgovanului, un vârf stâncos, al cărui nume a fost dat de legenda lui Iovan Iorgovan, un Hercule al mitologiei românești.
„Legenda vorbeşte despre şarpele cu nouă capete care înconjura muntele Şarba (Oslea). Se spune că Iorgovan i-a săgetat pe rând câte un ochi până când şarpele, cuprins de frică, a luat-o la fugă pe la furca Alunului unde i se mai cunoaşte dâra şi acum”, scrie etnograful N.D. Spineanu, explicând una dintre nenumăratele variante ale mitului lui Iorgovan.
Parcul Național Retezat, prima rezervație din România
Masivul Retezat a devenit, la mijlocul anilor ’30, primul parc național (rezervație naturală) din România
„În acest gigantic sanctuar al naturii cu o întindere de cel puţin 100 kilometri pătraţi vor admira şi studia minunele creaţiunii concentrate aici parcă din adins, generaţiile actuale şi viitoare de naturalişti, turişti din ţară şi de peste hotare, atraşi de faima Retezatului. Aici îşi va face educaţia patriotică şi tinerimea care va sorbi în aceşti munţi aerul de libertate lăsat moştenire de Craiul Decebal, şi îşi va umplea sufletul de mândrie cunoscând acest petec de pământ unic în felul său, simbol al bogăţiilor noastre naturale: Retezatul", scria omul de știință Alexandru Borza, în lucrarea „Retezatul” (1938).
Cu timpul, parcul național a ajuns să ocupe aproape 40.000 de hectare, din care jumătate sunt acoperite cu pădure. Retezatul oferă panorame impresionante de la înălţimea vârfurilor de peste 2.500 de metri, acoperite cu zăpadă, şi impresionează prin mulţimea lacurilor sale glaciare.
„În pădurile sale trăiesc prădători mari, precum ursul, râsul şi lupul, dar şi numeroase animale ierbivore şi peste 185 de specii de păsări”, informează Parcul Naţional Retezat. Câteva locuri din Retezat le oferă nenumăraţilor oaspeţi experienţe de neuitat.
Se încarcă comentariile...
