Piramidele „energetice” din Hunedoara. Munții cu înfățișare ciudată care dau fiori românilor VIDEO
0Retezatul, Dealul Calvariei și culmea Setraș din Munții Metaliferi se disting de la zeci de kilometri prin înfățișarea de piramide fără vârf, iar localnicii le-au atribuit însușiri paranormale.
Două treimi din suprafața județului Hunedoara este ocupată de munți, iar dintre nenumăratele culmi ale acestora, unele s-au distins prin forma lor neobișnuită, captivând maginația localnicilor și a călătorilor.
Oamenii au creat legende despre unele vârfuri proeminente din munții Hunedoarei și le-au atribuit însușiri paranormale, iar unul dintre motive a fost înfățișarea acestora. Culmile Setraș, Retezat și Calvaria seamănă unor piramide uriașe și domină împrejurimile, fiind vizibile de la zeci de kilometri.
Setraș – „Retezatul” din Metaliferi
Cuprinsă complet de pădure, culmea Setraș (Cetraș), unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Metaliferilor se înalță la 1.080 de metri deasupra ținuturilor Băiței și Geoagiului, punând în umbră șirul de „turnuri” mai mici din vecinătatea sa Bulzu (708 metri), Duba ( 969 metri), Stogul (897 metri), Măcrișului (972 metri) Coasta Niculii (755 metri), Cordurea (650 metri) și Măgurile Băiței.
Ceea ce o face și mai spectaculoasă este forma sa proeminentă, de piramidă alungită, cu vârful Retezat, ce aduce aminte de muntele care se vede la orizont, de pe culmile sale, în zilele senine. Spre deosebire de Retezatul „dăltuit” în urma glaciațiunilor, Setrașul s-a format în urma vulcanismului și astfel a păstrat în adâncurile sale unele dintre cele mai bogate zăcăminte de metale prețioase.
La poalele sale, spre valea Mureșului se întinde ținutul Băiței, împânzit în trecut de minele de aur, argint și cupru de la Trestia, Băița, Măgura, Crăciunești, Toplița, Căinelu, Draica, Barbura și Hărțăgani. De cealaltă parte, călătorii coboară pe drumuri forestiere în satele înconjurate de păduri vaste și de masivele calcaroase din Valea Geoagiului.
„Traseul spre vârful Setraș este dificil, iar cei care nu sunt din zonă se pot rătăci ușor în pădure ori pot ajunge pe marginea unor râpe, ori pe stânci. Din vrf priveliștea e minunată, mai ales la apus, când soarele coboară peste valea Mureșului, iar locul îți dă o stare de bine”, spune Ioan, un localnic din satul Trestia, aflat la poalele muntelui.
Numele vârfului din Metaliferi a fost împrumutat de câțiva ani de Societatea Europeană pentru Tehnică Radiantă și Armonie Spirituală (SETRAS), o asociație care promovează ținutul din împrejurimile masivului Setraș, ca fiind unul dintre locurile cele mai benefice din România, datorită energiei pe care unii dintre oaspeții săi spun că au resimțit-o aici.
Dealul Calvariei – piramida vulcanică a Săcărâmbului
La circa 15 kilometri de Setraș, pe cărări și drumuri de munte, un alt versant cu formă piramidală atrage privirile călătorilor. Oamenii din satul Săcărâmb i-au dat numele Calvaria Mare (Dealul Calvariei)iar în ultimele trei secole, din galeriile săpate adânc în măruntaiele sale au scos cantități uriașe de aur, argint și metale rare, ca telurul şi nagyagytul.
Înfăţişarea Dealului Calvariei, înalt de circa 1.000 de metri, a atras mai multor călători străini, care l-au descris în jurnalele publicate în secolul al XIX-lea.
„Dacă priveliştea din localitate printre munţii despărţiţi este deja frumoasă, atunci din vârful piramidei, cu 196 picioare mai sus, ea este de neîntrecut. Înspre sud, priveşti către câmpia încântătoare pe care se află Deva cu cetatea să minunată şi multe alte localităţi. Mult mai departe, ca prin ceaţă, se zăreşte splendidul castel al Hunedoarei, iar în fundal munţii acoperiţi cu zăpadă veşnică (n.r. Retezat), străjuind plăcuta vale a Haţegului ”, îl descria omul de știință Joseph Adalbert Krickel, în 1828.
Unii localnici spun însă că, dincolo de frumusețea priveliștilor sale, Dealul Calvariei este un adevărat centru energetic, în care se resimte atmosfera rarefiată a unui munte înalt de 3.000 de metri.
„Pădurea de argint”, așa cum este numită pădurea din vecinătatea sa, a contribuit la faima locului, iar mulți dintre oaspeții săi vin aici pentru a-și căuta liniștea și a medita.
Piramida din Retezat
Vizibl de la zeci de kilometri, vârful Retezat (2.485 de metri) se distinge prin înfățișarea sa de piramidă cu vârful tăiat, care străluceşte acoperită de zăpadă în cea mai mare parte a anului. O mulțime de legende au apărut pe seama formei neobișnuite a muntelui de granit.
Autorii unor lucări despre Retezat au luat în seamă chiar și ipoteza că vârful ar fi fost cioplit de oameni sau că ar reprezenta o imensă piramidă energetică, înfiinţată cu mulţi ani în urmă de civilizaţii extraterestre.
„Piramida din Retezat a fost construită în urmă cu aproximativ 12.000 de ani și este formată din circuite energetice, structura cristalină fiind doar suportul acestora. Se ştie că masivul Retezat este alcătuit din roci cristaline, iar o perioadă de timp chiar a fost o exploatare de cuarţ la una din poalele masivului (Uricani, Valea Jiului)”, arăta autorul unei astfel de lucrări numită „Misterele şcolii Zamolxiene”.
Vârful Retezat ar fi fost o piramidă înaltă de 422 de metri, lipsită de vârf, asemănătoare astfel unor piramide din Egipt, la poalele căreia se află lacurile glaciare cu apă pură, susțin alți autori ai unor cercetări dedicate Retezatului.
Oamenii de ştiinţă au respins ipotezele fanteziste despre presupusa piramidă din Retezat și despre altele asemănătoare din masiv, însă povestea lor a devenit credibilă pentru unii dintre cei care ajung pe munte, convinși de presupusele energii și fenomene paranormale din jurul lui.
Se încarcă comentariile...
