Pădurile seculare din munţii României. Locurile legendare din Hunedoara unde au rămas neatinse FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fag secular din Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Fag secular din Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Câteva dintre cele mai vechi păduri din munţii României se află în judeţul Hunedoara, în locuri faimoase pentru frumuseţea şi istoria lor.

În Munţii Orăştiei, Retezat şi Ţinutul Pădurenilor se află câteva dintre cele mai vechi păduri din România.

GALERIE FOTO - CELE MAI VECHI PĂDURI

Bătrânii arbori au fost cruţaţi de-a lungul timpului de atât furia naturii, cât şi de intervenţiile oamenilor, fiind martorii tăcuţi ai istoriei.

Viaţa în mijlocul sălbăticiei. Cum trăiesc singurii locuitori ai satelor fantomă din pădurile Lacului Cinciş VIDEO

Urşii, regii pădurilor din ţinutul cetăţilor dacice. Imagini inedite surprinse de un ranger FOTO

Fenomenele paranormale din Pădurea de Argint. Ce secrete ascunde „laboratorul mineralogic unic în lume” VIDEO

Aproape jumătate din suprafaţa de peste 7.000 de kilometri pătraţi a judeţului Hunedoara este acoperită cu păduri, iar în unele zone acestea au fost lăsate să dăinuie din cele mai vechi timpuri. Fenomenele naturale, exploatările forestiere şi expansiunea aşezărilor umane au modelat de-a lungul timpului marile întinderi forestiere ale Hunedoarei, însă în câteva locuri s-au păstrat păduri seculare şi rămăşiţe ale acestora – pâlcuri de stejari a căror vechime a intrat în legendă.

Gorunul, sfătuitor de taină al răsculaţilor

Cel mai vechi arbore cunoscut în Hunedoara este „Gorunul lui Horea“ – aflat în curtea bisericii de la Ţebea, la umbra căruia a fost înmormântat, în 1872, Avram Iancu. Copacul secular, numit în trecut şi „Fagul Popii“, aproape complet uscat şi cimentat în încercarea autorităţilor de a-l menţine, are o vechime de peste trei secole.

„Minunea din Ţebea”. Gorunul lui Horea a revenit la viaţă: a răsărit un vlăstar în trunchiul stejarului

Gorunul lui Horea, martorul tăcut al revoluţiilor din Transilvania. Povestea tulburătoare a faimosului stejar FOTO

A intrat în istorie în toamna târzie a anului 1784, ca loc de întâlnire al capilor răscoalei condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, împotriva nobilimii maghiare. Aici, liderii răsculaţilor au plănuit revoltele sângeroase ale moţilor, care s-au răspândit cu repeziciune în satele din Ţara Zarandului şi din ţinuturile Devei şi Hunedoarei. Câteva decenii mai târziu, lângă stejarul secular avea să fie înmormântat Avram Iancu, după ce ultimele săptămâni de viaţă zăcuse în spitalul din Baia de Criş, învecinat satului Ţebea.


Gorunul de la Ţebea. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

paduri seculare hunedoara foto daniel guta adevarul

De peste un secol, gorunul a început să se usuce. Pentru a fi protejat, în anul 1924, a fost legat cu cercuri de oţel şi cimentat în interior, iar trunchiul a fost retezat de la înălţimea de circa nouă metri, de unde s-a dezvoltat o creangă laterală. În 1947, copacul a intrat într-o nouă etapă de „protejare“. Trunchiul său a fost îmbrăcat în ciment, pe care a fost imprimat modelul scoarţei. Treizeci de ani mai târziu, autorităţile au amplasat un stâlp de beton pentru a susţine ultima creangă a gorunului. În vara anului 2005, o vijelie puternică a dus la ruperea ei. Anul trecut, spre surpriza localnicilor, un vlăstar a început să crească de la rădăcina vechiului gorun.

Arborii dacilor, păstrători ai comorilor istorice

În estul judeţului Hunedoara se află Munţii Orăştiei, locul celor mai faimoase cetăţi dacice şi al nenumăratelor aşezări antice şi medievale pe care întinderile de pădure le-au înghiţit, păstrându-le vreme îndelungată secretele.

Fântâna zeilor din Sarmizegetusa Regia. Enigmele locului sacru uitat din capitala dacilor

Platoul Vârtoapelor, locul magic de lângă Sarmizegetusa Regia unde cresc cei mai frumoşi ghiocei sălbatici FOTO

Timp de mai multe secole, până la începutul anilor 1800, când goana localnicilor după comorile antice a dus descoperirea Sarmizegetusei Regia, ruinele capitalei dacilor au rămas ascunse în mijlocul unei păduri, a cărei suprafaţă totală, puţin tulburată de aşezările umane, se întinde pe mii de hectare.


Sarmizegetusa Regia. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

paduri seculare hunedoara foto daniel guta adevarul

Pădurile din ţinutul dacilor au fost exploatate de-a lungul vremii, însă în Sarmizegetusa Regia, o mulţime de arbori au fost lăsaţi să crească în voie, ajungând la dimensiuni impresionante, de zeci de metri. Când furia naturii i-a doborât la pământ, la rădăcinile unor fagi bătrâni au fost descoperite comori preţioase. Un astfel de artefact a fost o matriţă antică din bronz, bogat împodobită cu scene din lumea animalelor. Artefactul a fost găsit în vara anului 2013, sub rădăcina unui copac prăbuşit în urma furtunii din noaptea de Sânziene.

Din cauza vechimii lor, unii dintre fagii seculari din Sarmizegetusa Regia sunt consideraţi riscanţi pentru siguranţa oamenilor şi pentru integritatea vestigiilor.

„O ameninţare constantă este dată de prăbuşirea arborilor. O suprafaţă semnificativă a sitului este acoperită cu o pădure de fag impresionantă, o parte a acestor copaci având câteva sute de ani. Fenomene meteorologice extreme (vânt puternic, cantităţi mari de zăpadă), precum şi bolile şi dăunătorii specifici vegetaţiei înalte generează, nu de puţine ori, prăbuşiri necontrolate. Înregistrarea acestora în ultimii 15 ani demonstrează că au fost destabilizate segmente ale zidului incintei fortificate, au fost dislocate sau distruse un număr notabil de blocuri de calcar, piese arheologice ce fac parte din situl UNESCO“, se arată într-un studiu istorico-arhitectural realizat la Sarmizegetusa Regia de Institutul Naţional al Patrimoniului.

Dumbrava minunată

Tot în Munţii Orăştiei s-au păstrat rămăşiţele uneia dintre cele mai vechi păduri de stejari din România.

GALERIE FOTO CU DUMBRAVA

VIDEO CU DUMBRAVA

Locul misterios din ţinutul dacilor unde stejarii au fost lăsaţi să crească neatinşi timp de sute de ani VIDEO

Locul de la marginea satului Sereca, învecinat Orăştiei, a fost numit Rodina Serecăi sau Ciolpanii Serecăi, iar în urmă cu două secole, apărea pe hărţile militare cu numele de Dumbrava.

În secolul al XX-lea, pădurea de stejari seculari de la Sereca a început să se rărească, întâi din nevoia localnicilor de lemne şi, mai târziu, pentru ca locul să fie transformat într-o păşune pe care să pască oile sătenilor. În anii ’80 şi ’90 au dispărut cei mai mulţi goruni, spun oamenii locului.

„Pentru că arborii erau foarte mari – de abia îi puteau cuprinde doi-trei oameni cu braţele –, unii au fost doborâţi cu ajutorul dinamitei. Oamenii de aici s-au opus apoi tăierii copacilor rămaşi, dar cei mai mulţi dintre arborii seculari au fost puşi la pământ“, spune Ioan, un localnic din Sereca.


Stejar secular. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

dumbrava de la poalele muntilor orastiei foto daniel guta adevarul

În locuri puţin călcate de străini, povestesc oamenii, mai pot fi văzuţi stejari vechi de sute de ani. „Au mai rămas câţiva. Nu i-a mai tăiat lumea, dar unii au fost rupţi de vijelii sau loviţi de fulgere. Alţii sunt ascunşi printre arborii pădurilor mai tinere“, povesteşte unul dintre ciobanii din zonă. Bărbatul arată spre trunchiul uriaş al unui gorun, retezat de peste trei decenii, dar care nu a mai fost mutat din loc de atunci şi pare aproape pietrificat. Păşunea de la poalele munţilor, împânzită de stejari şi stăpânită de turmele de oi şi de câinii de stână, se înfăţişează într-o atmosferă aparte, însă puţini călători îi cunosc povestea. Drumurile greu accesibile au contribuit la conservarea rămăşiţelor vechii dumbrăvi.

Codrii pădurenilor

În vestul judeţului Hunedoara, Ţinutul Pădurenilor şi-a primit numele datorită vastelor întinderi de pădure care au acoperit, din cele mai vechi timpuri, regiunea din Munţii Poiana Ruscă.

Satul unic în lume, cu drum şi biserică de marmură, ţinut în viaţă de ciobani şi măicuţe VIDEO

Satul arhaic din Ţinutul Pădurenilor, înghiţit de pădure şi ţinut în viaţă de o mână de oameni. Este una dintre cele mai pitoreşti aşezări din Hunedoara VIDEO

În Evul Mediu, pădurenii şi-au înfiinţat aşezările de refugiu în locuri greu accesibile, după defrişarea unor păduri dese, populate de sălbăticiuni.


Pădure de molid. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

paduri seculare hunedoara foto daniel guta adevarul

Satele au rămas înconjurate de cordoane de pădure care se întind uneori pe zeci de kilometri. În unele locuri, oamenii nu au intervenit niciodată asupra naturii. Astfel s-au păstrat Codrii seculari de pe valea Dobrişoarei şi Prisloapei, o rezervaţie aflată pe teritoriul administrativ al comunelor Bătrâna, Bunila şi Cerbăl, care ocupă aproape 140 de hectare.

Potrivit specialiştilor, ea conţine arboret natural cu structuri pluriene, cvasivirgine, de dimensiune mare şi vârstă de până la 200 de ani. Drumul spre codrii seculari este dificil, iar fără îndrumarea localnicilor care cunosc zona, drumeţii ajung cu greu în aria protejată. În pădure se poate ajunge din satele pădurenilor cele mai apropiate de crestele înalte ale munţilor Poiana Ruscă: Vadu Dobrii, Bătrâna şi Poiana Răchiţelii.

„Cei care se îndreaptă spre comuna Bătrâna pot merge spre codrii seculari urmând un drum forestier care se desprinde din drumul spre Bătrâna, în apropiere de intrarea în sat. Pe acest drum, mai pot merge cu maşinile până în zona unei foste cabane forestiere, iar de acolo trebuie să îşi continue călătoria pe jos, câteva zeci de minute, până la bătrânii codri“, explică Radu Herciu, primarul din Bătrâna, o comună în care mai locuiesc circa 100 de oameni. Drumul forestier spre rezervaţie ajunge în apropierea satelor Răchiţaua şi Piatra, aproape pustii. Bătrâna este, de asemenea, izolată, drumurile forestiere care duc spre centrul satului din comunele învecinate traversează zeci de kilometri de pădure.

Pădurile virgine ale Hunedoarei

În Masivul Retezat, Rezervaţia ştiinţifică „Gemenele“ se întinde pe aproape 2.000 de hectare şi este considerată un adevărat templu al naturii, care păstrează una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa şi singura zonă de pădure antică amestecată.

Controversele Retezatului. De ce s-au opus oficialii americani ridicării marelui baraj Gura Apelor din Hunedoara

Cum vor arăta pădurile din Retezat peste 10 - 20 de ani, după vijeliile care le-au devastat. „Dezolant, la început...”

Administrată de Academia Română, aceasta a fost înfiinţată în anul 1935 şi este inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO din 1979.


Retezat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

paduri seculare hunedoara foto daniel guta adevarul

Aici, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Retezat, trăiesc multe din cele aproape 2.000 de specii de plante superioare specifice masivului, lăsate să trăiască liber în habitatul lor natural. Pe teritoriul ei, turismul este interzis, la fel şi camparea, focul, abandonarea deşeurilor, culegerea plantelor, deteriorarea arborilor, deschiderea unor poteci şi trasee turistice. Accesul în rezervaţie se poate face doar cu acordul Comisiei Monumentelor Naturii.

În Retezat mai există multe astfel de păduri neatinse de oameni. Aici se află cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din zona Hunedoarei. Pădurile din Parcul Naţional Retezat au fost exploatate masiv şi la sfârşitul anilor ’60 şi în anii ’70, iar tăierile de pădure au avut loc şi în Rezervaţia ştiinţifică „Gemenele“, pentru împiedicarea extinderii unor atacuri de insecte, la răşinoase, după cum informau reprezentanţii rezervaţiei. În prezent, în zona de protecţie strictă şi în cele de protecţie integrală nu se fac lucrări silvice şi tăieri de arbori –  nu sunt tăiaţi nici măcar arborii morţi sau doborâţi de furtună.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Stejarul lui Arsenie Boca s-a prăbuşit din senin. Fusese plantat de el, la absolvirea liceului din Brad ca şef de promoţie. „Îl botezaserăm Gorunul lui Zian“

Descoperiri uimitoare care arată cât de ingenioşi au fost dacii. Cum era purificată complet apa din cetăţile lor

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

Secretele extraordinarei descoperiri din Sarmizegetusa pe care savanţii nu le-au putut elucida. Ce era, de fapt, matriţa dacilor, unică în lume | VIDEO

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite