Obiceiurile cele mai bizare ale temuţilor vikingi: ce tratamente cumplite aplicau sclavelor şi cum îşi petreceau morţii
0Ritualurile funebre dedicate căpeteniilor vikingilor implicau orgii şi sacrificii umane, susţin istoricii, care au oferit detalii neobişnuite despre viaţa medievalilor din nordul şi vestul Europei.
Timp de peste patru secole, la sfârşitul primului mileniu al erei noastre, vikingii au dominat ţinuturile întinse din nordul şi vestul Europei. Au fost luptători temuţi şi exploratori energici, însă mărturiile păstrate despre ei arată cât de bizare erau practicile şi modul de viaţă ale acestei populaţii. Iată câteva dintre ele.
Se tatuau din cap până în picioare
Ibn Fadlan, un călător arab din secolul al X-lea, a ajuns în ţinuturile vikingilor (varegilor) şi a lăsat posterităţii mărturii despre înfăţişarea şi obiceiurile lor. Vikingii erau înalţi ca nişte palmieri, blonzi, cu piele roşcată, tatuaţi de la vârfurile degetelor până la gât cu figuri misterioase de culoare neagră sau verde. Fiecare bărbat purta la brâu un topor, o sabie şi un cuţit lung, de care nu se despărţea niciodată. Săbiile erau uriaşe şi gravate asemenea săbiilor france, relata învăţatul arab. Pentru a se conforma idealurilor de frumuseţe nordică, vikingii bruneţi foloseau un săpun puternic, cu un conţinut ridicat de leşie, cu ajutorul căruia reuşeau să îşi înălbească părul şi barba. În ciuda faptului că petreceau mult timp pe mare şi a traiului în condiţii aspre, vikingii acordau atenţie igienei. În mormintele lor au fost descoperite numeroase ustensile de ras, de curăţat urechile şi piepteni fabricaţi din oase şi coarne. Se îmbăiau cel puţin o dată pe săptămână, susţin unii istorici.
Zece zile de petrecere în jurul mortului
Acelaşi Ibn Fadlan a asistat la o ceremonie funerară dedicată unei căpetenii a vikingilor. Trupul defunctului era coborât într-o groapă deasupra căreia era aşezat un acoperiş. El trebuia să rămână astfel timp de 10 zile, până urma să fie scos şi ars într-una dintre corăbii. În acest timp, una dintre sclavele sale era violată de foştii camarazi ai căpeteniei, ucisă apoi de o femeie numită Îngerul Morţii, iar trupul îi era incinerat. „Şase bărbaţi au intrat în pavilion şi au avut cu toţii relaţii sexuale cu sclava. Au aşezat-o lângă stăpânul ei, iar doi dintre ei i-au ţinut picioarele, doi mâinile. Cotoroanţa numită Îngerul morţii i-a pus o frânghie în jurul gâtului, iar cu un pumnal lat a început să o lovească înter coaste. Între timp doi bărbaţi i-au strâns frânghia, până când sclava a murit”, relata Ibn Fadlan. În mormintele vikingilor au fost descoperite rămăşiţe ale cailor, animale considerate simboluri ale puterii.
Sclavii vikingilor ajungeau hrană pentru animale
Sclavii luaţi de vikingi erau supuşi unor tratamente inumane, iar la moartea stăpânilor lor, femeile erau violate şi ucise în moduri groaznice. Dacă mureau înaintea lor, trupurile slujitorilor erau aruncate animalelor şi păsărilor carnivore. Dacă sclavele erau găsite vinovate de săvârşirea unor infracţiuni împotriva stăpânilor, mâinile şi picioareel le erau tăiate, iar uneori chipurile le erau mutilate. Descoperiri arheologice arătau că vikingii îşi torturau victimele înainte de a le ucide, iar trupurile acestora erau dezmembrate şi amestecate cu rămăşiţe ale unor animale ucise. Unele legende ofereau detalii despre cea mai infamă pedeapsă aplicată de vikingi prizonierilor: o execuţie ritualizată în care victimei îi era sfâşiat spatele şi smulse costele una câte una, în timp ce sarea era tunată pe rană.
Îşi pileau dinţii
Descoperirile arheologice au arătat că vikingii îşi pileau dinţii din motive necunoscute, procesul fiind unul extrem de dureros. Marcarea dinţilor era efectuată în mod deliberat, iar şanţurile făcute în ei erau încrustate adânc în smalţ. În 2009, în Anglia, arheologii au descoperit un mormânt comun din secolul al X-lea, în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de vikingi ucişi. Oamenii de ştiinţă au descoperit că dinţii frontali ai acestora aveau linii orizontale curate în ei, făcute cel mai probabil cu ajutoru al unor pile sau cuţite. Descoperiri similare au avut loc şi în Suedia.
Distracţii medievale de iarnă
În afara prăzilor de război, vikingii îşi asigurau existenţa din comerţ, pescuit şi agricultură. Traiul localnicilor din Scandinavia medievală depindea însă de capriciile climei. Iernile prelungite şi aspre din făceau numeroase victime, iar pentru a trece mai uşor peste ele, alungând frigul şi depresia, localnicii au dezvoltat numeroase distracţii. Patinajul pe lacurile îngheţate, cu patine din oase, era unul dintre sporturile de iarnă populare în ţinuturle vikingilor, susţin unii istorici. De asemenea, pentru copii, construcţia zidurilor de zăpadă era o formă de distracţie şi de a cunoaştere a artei războiului. După ce forturile erau ridicate, vikingii se angajau în bătălii cu zăpadă. Unul dintre numeroşii zei ai vikingilor, Ullr, era asociat cu schiurile, sugerând astfel importanţa şi utilizarea patinajului în viaţa localnicilor. Schurile erau realizate din lemn de pin şi era folosite la călătorii şi la vânătoare.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
