Obiceiurile cele mai dezgustătoare ale tracilor. De ce îşi vindeau fiicele şi cât de umilitoare era viaţa amoroasă a femeilor

0
0
Scenă dintr-un mormânt tracic.
Scenă dintr-un mormânt tracic.

Autorii antici au oferit relatări cu totul neobişnuite despre traci, una dintre marile popoare ale Antichităţii, care au ocupat ţinuturi întinse din estul Europei şi din Balcani, inclusiv din nordul Dunării.

Tracii, una dintre marile populaţii antice, au stăpânt în Antichitate şi ţinuturi din actuala Românie. Potrivit istoricilor sunt cea mai veche populaţie de pe teritoriul ţării al cărui nume s-a păstrat. Obiceiurile ciudate ale tracilor au fost relatate de numeroşi istorici greci şi latini. Cele mai ample descrieri au fost oferite de Herodot, în cele nouă cărţi ale lucrării sale emblematice „Istorii”, care oferea informaţii despre expediţia regelui persan Darius în teritoriile de la nord de Dunăre, în jurul anului 513 î.

Iată câteva dintre cele mai neobişnuite obiceiuri remarcate la traci:

Tracii îşi vindeau copiii
Tracii îşi vindeau copiii străinilor, afirma Herodot, iar fiicele lor erau vândute, de asemenea, celor care doreau să le ia de soţii. În schimb, îşi păzeau cu străşnicie nevestele, informa autorul antic. Tracii se mândreau cu numărul mare de soţii, însă unele dinte acestea erau extrem de costisitoare. Femele frumoase cereau să fie vândute de familiilelor „După ce li se îngăduie să se stabilească valoarea lor, se căsătoresc nu după obiceiuri, ci după preţurile oferite; iar cele năpăstuite din pricina urâţeniei lor îşi cumpără cu zestrea lor soţii cu care se mărită”, afirma Solinus.

Ospeţe în jurul mortului
Înmormântările tracilor erau un prilej de petrecere. Cadavrele erau expuse timp de trei zile, înainte de a fi arse pe rug, iar în jurul lor aveau loc ospeţe, în care erau jertfite animale, şi în timpul cărora se organizau întreceri. Toţi tracii erau gata să moară de bună voie, deoarece credeau că sufletele morţilor se întorc sau devin mai fericite. „La cei mai mulţi naşterile sunt însoţite de plânsete şi chiar părintele primeşte plângând pe copilul nou-născut; dimpotrivă, înmormântările sunt atât de vesele încât pe răposaţi îi însoţesc cu manifestări de bucurie”, relata istoricul antic Solinus.

Soţiile sacrificate pe rugul soţilor
Tracii aveau mai multe soţii, iar la moartea bărbaţilor, unele dintre acestea alegeau să se sacrifice pe rug, pentru a fi alături de soţ în moarte. Erau înjunghate de ruda cea mai apropiată, obiceiul fiind considerat o mare cinste care li se acorda, afirma Herodot. „Cinstea se acordă aceleia care are are moravurile şi conduita cea mai bună. Celelalte jelesc cu glas tare şi îşi arată deznădejdea prin plânsete foarte puternice”, informa autorul antic Pomponius Mela, în opera sa Descrierea Pământului.

Munca era dispreţuită
Munca nu era privită cu ochi buni de traci, iar trândăvia trecea drept cea mai mare cinste, afirma Herodot. Tracii din vremea istoricului antic considerau că a munci pământul era un lucru ruşinos, în schimb cel mai bun lucru pe care îl puteau face era să trăiască de pe urma războiului şi a prădăciunilor. Nici scrisul nu era o îndeletnicire pe placul lor. Tracii nu cunoşteau scierea, iar potrivit relatărilor autorilor antici, folosirea scrisului era considerată o ruşine.

Orgii în cinstea zeităţilor
Două dintre zeităţile adoptate de traci, Kotys (o zeitate a nopţii şi a fertilităţii) şi Dionysos, zeul olimpian al vinului şi petrecerilor, erau celebrate prin ospeţe care se transformau în orgii. Kotys (Kotyto) era venerată de unele triburi tracice printr-o sărbătoare dedicată purificării care implica orgii nocturne, în care bărbaţii se deghizau în femei, şi băi. Festivităţile ţinute în cinstea lui Dionysos, despre care autorii antici afirmau că s-a născut în Tracia, urmăreau eliberarea de inhibiţii şi erau extrem de populare.

Viaţa amoroasă a tracilor, umilitoare pentru femei
Viaţa conjugală a tracilor a stârnit uluirea unor istorici ai acelor vremuri. Se căsătoreau cu mai multe femei şi îşi tratau alesele ca pe nişte sclave. Unii aveau chiar şi 30 de soţii, afirma filosoful Heraclid din Pont, la mijlocul secolului al IV-lea î. Hr. „Au legături trupeşti cu numeroase femei şi se unesc cu ele pe rând. Femeia spală şi serveşte pe bărbatul cu care a trăit. Cele mai multe, după împreunare, se culcă pe pământ. Dacă vreuna dintre femei este nemulţumită, părinţii îşi pot lua înapoi fata, după ce restituie ce au primit pentru ea. Căci oamenii îşi mărită fetele în schimbul unui preţ. La moartea bărbatului, femeile sunt moştenite, întocmai ca şi celalelte lucruri”, informa istoricul antic.

Moartea cumplită a trimişilor lui Zamolxis
Cel mai sângeros ritual al tracilor era rezervat tinerilor voinici, ucişi pentru a fi trimişi ca soli zeităţii Zamolxis. Geţii, populaţie tracică, aşezau suliţele cu vârfurile ascuţite în sus, în timp ce „solul” era luat de mâini şi de picioare de alţi bărbaţi, legănat în aer şi apoi aruncat peste vârfurile suliţelor. „Dacă, în cădere, omul moare străpuns, rămân încredinţaţi ca zeul le este binevoitor; dacă nu moare, atunci îl învinuiesc pe sol, hulindu-l că este un om rău; după ce aruncă vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut îi spun solului cât mai e în viaţă”, scria Herodot.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a devenit Sarmizegetusa Regia un Stonehenge al românilor: fenomenele astronomice trăite intens şi sanctuarele enigmatice ale dacilor

Au fost dacii înţelepţi cu adevărat? Lecţiile de viaţă ale strămoşilor noştri: cum i-a înşelat Decebal pe romani cu ajutorul copacilor

Cine a fost Deceneu, profetul fabulos din vremea lui Burebista. I-a învăţat pe daci să îşi cunoască viitorul prin semnele cereşti şi i-a făcut să renunţe la vin

Mai multe - Hunedoara

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite