Video Locul unicat din stațiunea montană Straja. Întâmplarea stranie care a schimbat soarta zonei turistice

0
Publicat:

S-au împlinit 25 de ani de la ridicarea Schitului Straja din Munții Vâlcan, biserica de lemn în jurul căreia s-a dezvoltat stațiunea montană Straja. O întâmplare neobișnuită a schimbat soarta așezării.

Schitul din Straja. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Schitul din Straja. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Schitul Straja a împlinit, în 23 octomrbie 2024, un sfert de secol. Este un loc de pelerinaj pentru românii care urcă pe „Drumul Crucii” din Straja, la procesiunea care are loc în Vinerea mare dinaintea Paștelui.

Este și o atracție inedită și prin tunelul sfinților prin care vizitatorii intră în curtea așezământului, iar în jurul lui s-a dezvoltat una dintre cele mai căutate stațiuni montane din România.

„În 23 octombrie 1999, bisericuța schitului a fost târnosită și sfințită de către Arhiepiscopul Timotei al Aradului. Această biserică de lemn a fost construită de meșteri maramureșeni, în 3 luni, 3 săptămâni și 3 zile”, scrie starețul Dimitrie Ivașco, de la Schitul Straja, pe pagina sa de Facebook.

Zonă de hotar, înainte de 1918

Povestea stațiunii Straja (video) este legată de o întâmplare neobișnuită, relatată de omul de afaceri Emil Părău, principalul investitor din zona de agrement din Munții Vâlcan.

În toamna anului 1916, la poalele vârfului Straja (1.621 de metri) din Munții Vâlcan, care despărțeau atunci Transilvania condusă de austro-ungari și România, s-au dat lupte crâncene între români și armatele germane care forțau pătrunderea în sudul țării, prin Pasul Vâlcan (video) și Defileul Jiului.

După Marea Unire din 1918, culmile Munților Vâlcan, brăzdate încă de tranșee, au devenit locuri tot mai atractive pentru amatorii de drumeții. Prin anii ‘30, la Straja a fost înființată prima cabană, folosită în trecut pentru găzduirea „vânătorilor de munte” și apoi a turiștilor și amatorilor de schi, atrați de zăpezile așternute pe pantele line ale Platoului Soarelui.

Emil Părău relata că în ziua de 21 Mai a anului 1996, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a apărut semnul Crucii într-un bec din cabana acestuia Straja. Preoţii i-au spus că în acele locuri au murit oameni în Primul Război Mondial, care probabil nu au mai fost îngropaţi creştineşte. În amintirea acestora a fost înălţată Crucea Eroilor, un monument înalt de aproape 20 de metri, aflat la 1.480 de metri altitudine.

„În anul 1996, la Cabana Montana, chiar de Sfinții Constantin și Elena, un turist a aprins lumina într-o încăpere. Becul s-a ars, iar flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. Becul a fost spart de către unul dintre turiști, dar după numai două săptămâni fenomenul s-a repetat. Interpretarea dată atunci de un călugăr a fost legată de cei opt sute de ostași care au murit în zonă în Primul Război Mondial. Așa a fost construită Crucea Eroilor în memoria militarilor români, după care a fost ridicat schitul din lemn și, mai apoi, tunelul celor 365 de sfinți”, informează reprezentanții stațiunii.

De ce a fost construit tunelul de la schit

În apropierea monumentului, a început construcția Schitului Straja, cu o biserică de lemn şi câteva camere destinate călugărilor. Locul a devenit cunoscut pentru tunelul de peste 50 de metri - asemănător unei intrări într-o mină - folosit ca poartă de acces în curte, împodobit cu icoanele sfinţilor din Calendarul ortodox.

Tunelul din Straja. Foto: Daniel Guță
Tunelul din Straja. Foto: Daniel Guță

„Ninsorile mari din timpul iernii, viscolul care suflă cu putere şi troieneşte zăpada, dădeau de furcă celor care se ocupau de bisericuţa din lemn şi care şi-au dorit ca oamenii să poată ajunge oricând la acest lăcaş de rugăciune. Aşa s-a înfiripat ideea construirii unei tunel lung de 54 de metri, care să facă legătura între drumul principal din staţiunea Straja şi bisericuţa din lemn. Lucrările de construcţie ale tunelului s-au încheiat în anul 2006, iar ceea ce a rezultat din mâinile meşterilor a luat forma unui calendar special, unic în România”, informau reprezentanţii staţiunii.

O candelă este aprinsă mereu în acest tunel şi este mutată în fiecare zi în faţa icoanei sfântului care marchează data curentă din calendar. În schit, o icoană de lemn a Sfintei Munceniţe Varvara, despre care Emil Părău afirma că a lăcrimat, îi întâmpină pe credincioşi.

Aflată la 1.400-1.600 de metri altitudine, în Munții Vâlcan, stațiunea montană Straja din Hunedoara a devenit în ultimii ani una dintre cele mai populare zone de agrement din România.

Are peste 20 kilometri de pârtii de schi și peste 200 de cabane și pensiuni, majoritatea construite în ultimele două decenii. O telegondolă și un drum modernizat fac legătura între municipiul Lupeni din Valea Jiului și zona de agrement de la poalele Vârfului Straja.

Hunedoara

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite