Video Cât costă sejururile în stațiunile din Parâng. Locurile de vis ale Transalpinei, unde turiștii pot petrece la 2.000 de metri
0Mai puțin populare decât Valea Prahovei, cele mai „înalte” stațiuni montane din România, aflate în Munții Parâng, și-au dezvoltat în ultimii ani infrastructura și serviciile oferite turiștilor și au devenit mai accesibile, odată cu modernizarea șoselelor.
Stațiunile din vestul României sunt considerate mai accesibile în ce privește prețurile sejururilor de sărbători ca Poiana Brașov sau Predeal.
În plus, unele zone de agrement din Munții Parâng, înființate la aproape 2.000 de metri altitudine, oferă garanția zăpezii naturale în mijlocul iernii.
Stațiunea montană Rânca de pe Transalpina
Cea mai căutată zona de agrement din județul Gorj în timpul iernii este stațiunea montană Rânca, din Munții Parâng, situată la peste 1.600 de metri altitudine, pe Transalpina - drumul montan (video - Adevărul) care străbate Carpații pe crestele Parângului.
Primele cabane turistice au fost construite la Rânca încă din anii ‘30, odată cu amenajarea „Drumului regelui”, actuala Transalpina, care lega peste munți regiunea Sibiului de sudul României.
Atunci, regele Carol al doilea a inaugurat începerea lucrărilor de modernizare a traseului de creastă al Transalpinei, care ducea spre noul complex turistic Rânca.
Șoseaua montană DN 67C a fost modernizată complet după 1990, iar în prezent este considerată unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, datorită altitudinii de peste 2.000 de metri pe care o atinge. În timpul iernii, Transalpina este închisă circulației, pe porțiunea dintre Rânca și Obârșia Lotrului (dinspre nordul stațiunii) însă tutiștii pot ajunge la Rânca din sudul României, dinspre Novaci (Gorj) pe DN 67C.
Aici, pot schia pe cele cinci pârtii situate la altitudini de până la 2.100 de metri, dotate cu instalații moderne, ori pot vizita monumentele naturii din zonă: Lacul Gălcescu, Peștera Polovragi și zona alpină a Parângului.
Administratorii celor mai multe dintre pensiunile și cabanele din Rânca au anunțat ofertele pentru sejururi de Crăciun și Revelion. Locurile de cazare sunt oferite spre închirere, în general, grupurilor de turiști, care pot închiria integral cabanele, cu prețuri începând de la 14.000 de lei pe sejur, până la 25.000 de lei.
Alții administratori oferă spații de cazare în regim hotelier, cu prețuri de la circa 550 de lei pe noapte, de persoană. Așadar, turiștii plătesc de la circa 1.650 de lei pentru un sejur la Rânca.
Obârșia Lotrului, la poalele Transalpinei
Șoseaua Transalpina traversează crestele Parângului, coborând spre Sibiu prin Obârșia Lotrului, locul unde se intersectează cu o altă șosea montană spectaculoasă DN 7A, care leagă orașele Petroșani și Voineasa.
În apropiere de Obârșia Lotrului și de Lacul Vidra din Munții Lotrului a fost înființat Domeniul Schiabil Transalpina, la circa 30 de kilometri de Voineasa.
Amenajat în anii ‘70, la aproape 1.300 de metri, lacul Vidra se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1.000 de hectare şi are o lungime de nouă kilometri, fiind înconjurat de păduri de molid. Lacul este principala sursă de apă pentru alimentarea celei mai mari Hidrocentralei Subterane Ciunget.
În vecinătatea lui, stațiunea montană se află la circa 1.350 de metri, însă de aici turiștii urcă cu telegondola până la 1.800 de mtri și apoi, pot continua ascensiunea cu teleschiul, spre pârtiile de pe Vârful Bora, de peste 2.000 de altitudine.
În timpul iernii, stațiunea nu este accesibilă de pe traseul Transalpinei, însă tuirștii pot ajunge aici dinspre Sibiu și Râmnicu Vâlcea, prin Voineasa, ori, în funcțiile de condițiile meteo, de pe DN 7A, dinspre Petroșani și Alba Iulia. Lacul Vidra, valea Lotrului și munții Parâng și Lotrului sunt printre atracțiile turistice din împrejurimile stațiunii.
Vilele din Obârșia Lotrului și Voineasa pot fi închiriate de grupurile de turiști, de săbători, cu prețuri de la 12.000 de lei, pentru trei sau patru zile de cazare în perioada Anului Nou.
Stațiunea Parâng - cea mai veche din Valea Jiului
Aflată la circa 10 kilometri de orașele Petroșani și Petrila, și la circa 100 de kilometri de municipiul și de Autostrada A1 Deva și Târgu Jiu, stațiunea montană Parâng din Hunedoara (video - Adevărul) este accesibilă pe o șosea modernizată în ultimii ani, care urcă abrupt până la peste 1.600 de metri altitudine.
Pârtiile din stațiune coboară de la poalele vârfului Parângul Mic (2.074 metri), însă turiștii pot încerca și traseele de schi de tură sau drumeție spre creasta Parângului Mic și apoi pe traseele spre Cârja (2.405 metri) și Parângul Mare, cel mai înalt vârf din vestul României, de 2.519 metri.
Cel mai vechi telescaun din Parâng a fost construit la începutul anilor ‘70, odată cu primul complex destinat cazării studenților și sportivilor care se pregăteau iarna pe munte. Complexul sportiv IEFS, aflat la cota 1.740 de metri, avea atunci un regim special și circuit închis, nefiind destinat cazării turiștilor. Cu timpul, în jurul lui, numărul cabanelor și pensiunilor a tot crescut, ajungând în prezent la peste 200. Turiștii care își doresc să petreacă sărbătorile în stațiunea Parâng din Hunedoara pot găsi oferte la cabane, cu prețuri de la 200 de lei pe noapte, de persoană, pentru grupuri.
Sunt, de asemenea, disponibile, sejururi la prețuri de circa 5.000 de lei pentru două persoane, pentru trei zile, în perioada 30 decembrie 2024 - 2 ianuarie 2025, cu masa festivă de Revelion inclusă în preț.
Din stațiunea montană Parâng se înfățișează panorama spetaculoasă a orașelor Văii Jiului, înconjurate de munții Parâng, Retezat - Șureanu și Vâlcan, împânziți de monumente ale naturii.
La câteva zeci de minute cu mașina, din Paârng, turiștii ajung în stațiunile montane Straja și Pasul Vâlcan din Munții Vâlcan, accesibile cu telegondola. De asemenea, în apropiere se află rezervația Cheile Jiețului, Mănăstirea Lainici din Defileul Jiului, orașele Petroșani, Petrila, Vulcan și Lupeni și Munții Vâlcan și Retezatul Mic.
Șoselele din Munții Parâng
Masivul Parâng se întinde pe mai mult 5.000 de kilometri pătrați în Carpații Meridionali și a primit numele de cel mai înalt vârf al său, Parângul Mare, de 2.519 metri.
Masivul cuprinde munții Parângului, Căpățânii, Lotrului, Cindrel și Șureanu, aflați pe raza județelor Hunedoara, Gorj și Vâlcea și mărginiți de râurile Olt, Jiu și Strei și de afluenții acestora, care îi despart de Munții Retezat, Vâlcan și Poiana Ruscă.
Lanţul muntos al Parângului impresionează prin crestele sale care ating înălţimi de peste 2.500 de metri, prin cele peste 20 de lacuri glaciare, prin cascadele, peşterile, cheile, pădurile şi râurile sale.
Cel mai înalt vârf al masivului, Parângul Mare, are 2.519 metri, iar alte trei creste (Gemănarea, Stoiniţa şi Cârja) depăşesc 2.400 de metri. Alte 15 vârfuri au şi ele peste 2.300 de metri.
Cele mai cunoscute lacuri glaciare din Parâng sunt Mija, Călcescu, Roşiile şi Iezerul Îngheţat. Lacul Vidra din Munții Lotrului, Peştera Muierilor, de pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, de pe valea râului Olteţ, completează numărul atracţiilor turistice ale masivului.
Mai multe șosele fac accesibile zonele alpine ale Munților Parâng. Una dintre ele este DN 7A Petroșani – Obârșia Lotrului - Brezoi, care leagă județele Hunedoara și Vâlcea.
La Obârșia lotrului, DN 7a se intersectează cu Transalpina (DN 67 C), cea mai înaltă şosea din România, care traversează zone montane din județele Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba. Acest drum alpin străbate pe creste munţii Parâng și are punctul cel mai înalt în Pasul Urdele, unde ajunge la 2.145 de metri.
Drumul Național 66 (Defileul Jiului) străbate Carpații pe la poalele munților Parâng și Vâlcan, legând regiunile istorice Oltenia și Transilvania. Șoseaua modernă de peste 30 de kilometri leagă orașele Petroțani și Bumbești Jiu, continuând spre sudul României, prin Târgu Jiu.
Se încarcă comentariile...
