Judeţul „blocurilor-fantomă”. Au fost mândria regimului comunist, dar s-au ruinat în ritm alert VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Blocul turn din Uricani. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Blocul turn din Uricani. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O mulţime de „blocuri - fantomă” împânzesc judeţul Hunedoara. Multe dintre clădirile ridicate în ritm alert în epoca regimului comunist pentru a găzdui muncitori veniţi din întreaga ţară au avut o soartă tristă.

Judeţul Hunedoara este împânzit de „blocuri fantomă” – clădiri de locuinţe ridicate într-un ritm alert în anii ´60 - ´70 pentru miile de români aduşi din alte colţuri ale ţării pentru a lucra în industrie şi minerit.

În acei ani, în care judeţul Hunedoara devenise o destinaţie atractivă pentru românii aflaţi în căutarea unor locuri de muncă, repeziciunea cu care erau ridicate noile blocuri pentru mineri şi muncitori era un motiv de satisfacţie pentru localnici şi pentru autorităţile comuniste.

VIDEO Povestea emoţionantă a singurei supravieţuitoare din blocul fantomă, ridicat de comunişti în munţi: „După ce clădirea s-a ruinat, toţi s-au împrăştiat”

Viaţa în cel mai depopulat oraş minier. „Oamenii îşi vindeau locuinţele pentru o ladă de bere” VIDEO

Prăbuşirea celui mai mic oraş din Hunedoara. Sunt 15 ani de la închiderea minei de cărbune vechi din 1880 VIDEO

Zeci de astfel de construcţii au rămas abandonate complet în ultimele trei decenii, s-au degradat până la ruinarea totală ori sunt ocupate fără forme legale de familii marginalizate care trăiesc în condiţii mizere sau de foşti salariaţi ai întreprinderilor de care aparţineau, care nu au mai avut unde să plece după închiderea acestora.

Judeţul minerilor veniţi din toate colţurile ţării

La începutul anilor ´90, când industria mineră a intrat într-un declin abrupt şi ireversibil, zeci de mii de oameni lucrau în exploatările de cărbune, fier, aur şi minereuri complexe care împânzeau întreg judeţul Hunedoara.


Blocuri muncitoreşti în Crişcior. Google Maps

blocuri fantoma hunedoara foto daniel guta

Cea mai mare concentrare de întreprinderi miniere se găsea în Valea Jiului. În oraşele Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani, din regiunea cea mai dens populată a Hunedoarei, circa 100.000 de oameni lucrau înainte de 1990 în minerit, iar mulţi dintre ei îşi aveau originea în alte zone ale ţării. În zona Hunedoarei, funcţionau pe lângă combinatul siderurgic din municipiu şi uzina „Victoria” din Călan, minele de fier de la Teliuc şi Ghelari, alături de alte câteva exploatări miniere din Ţinutul Pădurenilor, care numărau în total peste 5.000 de salariaţi. 

Şi aici, mulţi dintre mineri proveneau din alte regiuni ale României. Pe Valea Mureşului şi în Munţii Metaliferi cele mai importante exploatări miniere, cu mii de angajaţi, funcţionau la Deva, Brad, Crişcior, Ţebea, Baia de Criş, Săcărâmb, Băiţa şi Certej, însă mineritul era principala activitate a localnicilor şi în aşezări mai mici, cu tradiţie minieră.


Blocul de la Crăciuneasa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Până la mijlocul anilor 2000, aproape toate minele din zona Hunedoarei, Devei şi a Bradului au fost închise, iar în Valea Jiului activitatea minieră a fost redusă drastic, zeci de mii de locuri de muncă fiind desfiinţate. Exploatările miniere s-au ruinat sau au fost devalizate treptat, lăsând în urma lor sute de hectare acoperite cu ruine. 

blocuri fantoma hunedoara foto daniel guta

În acelaşi timp, mulţi dintre foştii lor muncitori s-au întors în locurile natale, lăsând în urma lor, pradă ruinării, o mulţime de clădiri de locuit goale, pe care nimeni nu le-a mai dorit în următorii ani. „Blocurile – fantomă” pot fi văzute în toate oraşele Hunedoarei, dar şi în locuri mai puţin obişnuite: ascunse în văi adânci din inima munţilor ori rămase solitare pe crestele înalte de la marginea unor sate pitoreşti. 

Unele au fost ocupate în ultimii ani de familii de romi şi asistaţi social şi sunt focare de mizerie pentru comunităţi, altele au ajuns ruine uriaşe care pun în pericol siguranţa celor din jur. Autorităţile nu au mai avut fonduri pentru a le renova, iar starea lor proastă de conservare, vechimea lor şi cererea redusă pentru astfel de locuinţe de calitate şi confort redus nu le-a făcut atractive. 

Blocul fantomă de la Crăciuneasa  

În vecinătatea Furnalului de la Govăjdia şi a fostelor mine de fier de la Ghelari, un fost bloc al familiilor de muncitori de la cariera de piatră de la Crăciuneasa a rămas solitar în mijlocul unei văi adânci, împânzită de ruine. Exploatările miniere din zonă s-au închis în anii 2000, iar calea ferată Hunedoara – Ghelari, a cărei staţie finală se afla chiar în vecinătatea clădirii, a fost dezafectată.

Ultima locatară a „blocului fantomă”, Ana Şodrâncă (87 de ani), a plecat de aici la sfârşitul anului trecut. Femeia locuise din tinereţe în blocul de la Crăciuneasa şi a văzut cum, pe rând, foştii muncitori care aglomerau în trecut clădirea, au plecat sau au murit.

„Am muncit la cariera de piatră, cu sapa şi târnăcopul, timp de peste 30 de ani şi am fost obişnuită cu traiul greu, cu frigul de pe carieră, căci săpam şi încărcam şi iarna, pe ger, însă acum, la aproape 90 de ani, am rămas singură aici, iar greutăţile sunt prea mari”, povestea femeia, în decembrie 2020, înainte de a fi luată în grija unei rude. Blocul ei a rămas pustiu, cu acoperişul căzut, cu cărămizile şi tencuiala desprinse, aşteptând, parcă, prăbuşirea.


Bloc în Ghelari. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL 

blocuri fantoma hunedoara foto daniel guta

Blocurile foştilor mineri din Ghelari  

Un şir de blocuri părăsite veghează pe un deal, asupra Ghelariului, unde timp de mai multe secole, până la mijlocul anilor 2000, minele de fier au funcţionat neîntrerupt. „Blocurile fantomă” din Ghelari au fost destinate sutelor de mineri aduşi aici în timpul regimului comunist, când autorităţile vizau transformarea aşezării miniere şi a Teliucului Inferior, în localităţi urbane.

Planurile de urbanizare ale celor două comune apropiate Hunedoarei s-au frânt odată cu prăbuşirea mineritului. În acelaşi timp, mulţi dintre foştii angajaţi ai minelor de fier ţi-au părăsit locuinţele, pentru a se întoarce în locurile natale din Dobrogea, Moldova şi Oltenia. Au lăsat în urmă blocuri aproape ruinate şi o mulţime de apartamente pustii, care de aproape două decenii nu şi-au mai găsit proprietari.

 „Blocurile erau locuite de mineri şi de angajaţi ai uzinei şi ne mândream de curăţenia pe care o găseam aici. Pe la sfârşitul anilor 1990, minerii au luat ordonanţele şi duşi au fost. Au luat cu ei chiuvetele, tocurile de la uşi şi ferestre, caloriferele şi ţevile pe care le-au dat la fier vechi, şi acum a rămas pustiu“, relata unul dintre localnici, arătând spre un „bloc – fantomă” de cărămidă roşie – un adevărat pericol pentru siguranţa celor care se aventurează prin încăperile sale. Alte blocuri muncitoreşti din Ghelari sunt însă mai bine întreţinute şi vor putea fi reabilitate. 


Blocul din Crăciuneasa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

blocuri fantoma hunedoara foto daniel guta

Turnul fantomă din Uricani

În Valea Jiului, primele blocuri turn au fost construite la începutul anilor ´60, într-o perioadă în care autorităţile se puteau mândri că puteau da în folosinţă, anual, câteva mii de apartamente. Tot atunci a fost clădit şi cel mai înalt bloc din Uricani – un uriaş cămin pentru nefamilişti destinat nu doar minerilor dar şi funţionarilor, medicilor, dascălilor şi inginerilor care erau transferaţi cu serviciul în noul oraş minier. În primii ani, blocul turn din Uricani era departe de a fi numit un „bloc-fantomă”.


Uricani. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

uricani iunie 2021 foto daniel guta adevarul

Avea lift, camere îngrijite, iar la parter funcţiona o cofetărie bine aprovizionată. Cu timpul, spun localnicii, în locul primilor ocupanţi ai camerelor sale, au fost aduşi să locuiască aici oameni veniţi din alte colţuri ale ţării pentru a lucra în minerit. Noii locatari nu au avut la fel de multă grijă de garsoniere, iar cu timpul s-au degradat tot mai mult. 

După 1989, Uricani a intrat într-un declin profund. Exploatările miniere Câmpu lui Neag, cu peste 800 angajaţi şi Valea de Brazi, unde lucrau peste 2.200 de muncitori în anii ´90 au fost închise, iar mulţi dintre foştii lor salariaţi au părăsit oraşul. 

„Înainte de a pleca, unii şi-au vândut apartamentele pe nimic. Alţii le-au devastat, luând cu ei chiar şi ferestrele. Cu o ladă de bere puteai cumpăra o locuinţă în blocul-fantomă, dar şi în alte blocuri din Uricani. Unii au luat câte 20 de apartamente, în final însă nu au mai făcut nimic cu ele”, îşi amintea un fost miner. Blocul părăsit a fost achiziţionat de un afacerist, care anunţa că îl va transforma în hotel, lucru care însă nu s-a mai întâmplat.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturiile jurnaliştilor străini ajunşi în Valea Jiului, în 1990: iadul din subteran şi răzbunarea minerilor

Drumul de fier al cărbunelui a împlinit 150 de ani. Cum a fost construită calea ferată Simeria - Petroşani

Cartier terorizat de isprăvile locatarilor unui bloc social. Aici trăia cea mai temută prostituată

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite