Video Fenomenul care schimbă faţa celei mai enigmatice biserici din România, ridicată pe ruinele unui templu roman VIDEO
0
Biserica Densuş a fost clădită pe ruinele unui templu roman închinat zeului Marte şi este una dintre cele mai vechi şi misterioase din România.
Au trecut aproape două decenii de la cele mai recente lucrări de reabilitare a Bisericii medievale din Densuş, un monument unic prin arhitectura sa, propus încă din anul 1991 pentru a face parte din Patrimoniul cultural mondial UNESCO.
GALERIE FOTO CU BISERICA DENSUŞ
De la începutul anilor 2000, biserica de piatră din Ţara Haţegului a intrat într-un proces de reabilitare, cu sprijinul Ambasadei SUA în România. Lucrările s-au încheiat în anul 2005 şi au redat strălucirea aşezării pline de enigme, despre care istoricii susţin că a fost clădită în epoca medievală pe ruinele unui templu roman închinat zeului Marte.
În 2019, Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuş a fost inclusă din nou pe lista indicativă a monumenelor UNESCO din România, publicată de către Ministerul Culturii şi Indentităţii Naţionale, împreună cu alte cinci biserici cneziale de piatră din Ţara Haţegului şi de pe Valea Mureşului (bisericile medievale din Strei, Sântamaria Orlea, Stresângeorgiu, Ostrov şi Gurasada).
Aşezarea din Densuş a rămas un reper turistic şi istoric al Ţării Haţegului, însă cei care au vizitat-o în ultimii ani pot observa în prezent cum timpul şi factorii de mediu şi-au pus amprenta asupra vestigiilor sale, deteriorându-le.
Basoreliefurile şi coloanele din marmură care o împodobesc şi faţadele sale exterioare, albe în urmă cu două decenii, au căpătat între timp un aspect negricios, din cauza prafului, a vântului, ploilor şi a diferenţelor de temperatură, iar igrasia şi lichenii au cuprins o parte din blocurile de piatră din structura ei. La fel ca şi alte monumente antice şi medievale, şi biserica din Densuş are nevoie de tratamente exterioare de curăţire şi oprire a proceselor biologice.
Biserica în 2021 şi 2014. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Legenda bisericii medievale
Biserica din Densuş a fost atestată din secolul al XIV-lea, însă numeroşi istorici au susţinut că este mult mai veche. În Antichitate, pe locul actualei biserici ar fi fost înmormântat generalul roman Longinus, care s-a remarcat între personajele fascinante care au participat la luptele sângeroase dintre daci şi romani.
Capturat de regele Decebal, Longinus s-a sinucis eroic, susţineau istoricii Antichităţii, iar potrivit unor legende mormântul său a devenit templul pe ruinele căruia în secolele următoare a fost ridicată Biserica Densuş din Ţara Haţegului.
„Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste. El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani”, informa cărturarul Bizantinus Pop, tatăl cărturarilor Aron şi Nicolae Densuşianu, în secolul al XIX-lea.
Monument de la Densuş în 2005. ADEVĂRUL
Biserica bizară din Densuş
În zidurile bisericii au ajuns blocurile de calcar şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Monument de la Densuş în 2021. ADEVĂRUL
„Este o biserică bizară, făcută din mărmuri şi coloane, culese de la Sarmizegetusa. Un mic stâlp din cei patru care susţin îngusta turlă e o stelă romană purtând numele lui Longinus. E o marmură cu o inscripţie elegantă, luminoasă, frumoasă precum o statuie. Ascunsă în umbră, abia luminată de câteva şuviţe de soare venind pe nişte ferestruici, aceasta face impresia unei opere divine furată de genii nocturne”, scria academicianul George Călinescu.
Interiorul bisericii. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. Fragmentele de pictură murală datează din jurul anului 1443 şi sunt, potrivit istoricilor, opera unei echipe de maeştri în frunte cu Ştefan, unul dintre primii zugravi români cunoscuţi, influenţat, de stilul abordat la acea vreme în Ţara Românească.
„Construită dintr-un amestec de piatră brută de carieră (cioplitură) şi blocuri de piatră făţuită, multe cu inscripţii latine şi basoreliefuri, biserica din Densuş este concepută după o structură tipic centrală: o încăpere de formă pătrată – naosul – în mijlocul căreia patru stâlpi, construiţi fiecare din patru altare votive romane puse unul peste altul, susţin prin intermediul unui puternic trunchi de prismă, o turlă înaltă de secţiune pătrată. Se remarcă îndeosebi plastica zidurilor construite din materiale aparente, scoase în cea mai mare parte din ruinele unor clădiri de epocă romanică, cel mai probabil de la vecina Sarmizegetusa: lespezi mari de piatră făţuită, unele basoreliefuri şi inscripţii latineşti, altare votive, stâlpi de porţi, fragmente de coloane, tuburi de canal, piatră spartă, frize decorative construite din cărămizi dispuse în zigzag între două şiruri orizontale de plăci subţiri de piatră”, arăta profesorul Grigore Ionescu, în lucrarea „Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor”.
Coloanele de marmură ale bisericii, înnegrite. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Vă recomandăm să citiţi şi:
A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România
Se încarcă comentariile...
