Blocurile fantomă din ţinutul aurului. Au fost locuite de sute de oameni în „epoca mineritului” VIDEO
0
Mai multe clădiri locuite în trecut de familiile minerilor din Crişcior au devenit „blocuri fantomă”. Zona a fost vestită pentru zăcămintele de aur şi cupru.
La începutul anilor 2000, înainte ca exploatările miniere din Munţii Metaliferi să fie închise, autorităţile din Crişcior doreau ca localitatea să primească statutul de oraş.
GALERIE FOTO CU BLOCURILE PĂRĂSITE DIN CRIŞCIOR
O propunere legislativă de transformare a comunei în oraş, iniţiată de fostul deputat Gheorghe Barbu, a fost respinsă, însă, în 2001, în Parlamentul Românei.
Viaţa în cel mai depopulat oraş minier. „Oamenii îşi vindeau locuinţele pentru o ladă de bere” VIDEO
La acea vreme, Crişcior, o aşezare cu o veche tradiţie minieră, se înfăţişa ca un orăşel muncitoresc, învecinat municipiului Brad, având peste 1.500 de gospodării şi 12 blocuri, cu 400 de apartamente, ce compuneau Centrul civic.
Blocurile fantomă din Crişcior. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Pe celălalt mal al Crişului Alb funcţiona Uzina de preparare Gura-Barza, unde erau prelucrate minereurile de aur, cupru, argint şi zinc provenite de la exploatările din zonă.
Fosta Preparaţie de la Crişcior. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
O reţea de instalaţii industriale o lega de minele din zonă, iar o cale ferată îngustă de gara municipiului Brad, aflată la circa 10 kilometri. Uzinele electrică şi de utilaje miniere, o fabrică de confecţii şi minele de aur, cupru şi cărbune din împrejurimi ofereau câteva mii de locuri de muncă localnicilor. Până la mijlocul anilor 2000, întreprinderile miniere din zona Bradului au fost închise, iar mii de oameni au fost disponibilizaţi. Multe familii de muncitori au părăsit zona, pentru a reveni în locurile natale din alte colţuri ale ţării sau pentru a căuta alte oportunităţi.
Interiorul unuia dintre blocuri. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Mai multe blocuri din Crişcior au rămas complet pustii. Unele, aflate în Centrul civic al comunei, au fost lăsate să se ruineze, după ce toate bunurile care puteau fi valorificate din ele au fost furate sau distruse. În vecinătatea „blocurilor fantomă”, alte ruine amintesc de trecutul industrial al Crişciorului. Sunt rămăşiţele fostei preparaţii, demolată parţial după închidere.
Bloc abandonat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Pe valea Arsului, în munţi, la capătul unor foste colonii de locuinţe muncitoreşti, alte câteva zeci de hectare au rămas ocupate de ruinele minei Barza. Din loc în loc, pot fi văzute construcţii masive de beton, intrări în vechile galerii de mină, halde de steril şi foste cariere miniere peste care natura a pus treptat stăpânire.
Ruinele minei Barza. ADEVĂRUL
Mai puteţi citi şi:
Explozia torpilelor care a cutremurat Teliucul, marea tragedie minieră ascunsă de regimul comunist
VIDEO Povestea minelor de fier ale dacilor. Ce soartă a avut „patria fierului” după secole de glorie
Ce salarii au minerii. „Pentru aceşti bani muncim într-o mizerie şi o umilinţă extraordinare”
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
Se încarcă comentariile...
