Aici a fost cea mai bogată mină de telur. Metalul rar şi aurul se aflau în cantităţi mari în inima Transilvaniei VIDEO

0
0
Mina de telur, între deaurile Calvaria Mică şi Calvaria Mare din Săcărâmb, în 1808. Gravură Ed. Clarke.
Mina de telur, între deaurile Calvaria Mică şi Calvaria Mare din Săcărâmb, în 1808. Gravură Ed. Clarke.

Telurul a fost descoperit pentru prima dată, în zăcămintele minelor de aur din Transilvania, la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Unul din cele mai bogate zăcăminte ale metalului rar a fost exploatat în Munţii Metaliferi, în Săcărâmb

Unul dintre marile zăcăminte de telur din lume a fost exploatat în Munţii Metaliferi, la Săcărâmb.

VIDEO CU LOCUL FOSTEI MINE

Numit în trecut şi „aurum problematicum”, metalul de culoare alb-argintie, foarte sfărâmicios, poate fi utilizat pentru obţinerea unor aliaje în industria metalurgică, dar şi în industria energetică, aero-spaţială, militară, auto şi IT. Învelişul primei bombe atomice ar fi fost realizat din telur, potrivit unor istorici.

Fenomenele paranormale din Pădurea de Argint. Ce secrete ascunde „laboratorul mineralogic unic în lume” VIDEO

Tainele celui mai frumos monument din Săcărâmb, ridicat în secolul al XIX-lea din fontă de la Govăjdia

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO


Minele de aur din Săcărâmb, locul celui mai bogat zăcământ de telur, au fost înfiinţate la mijlocul secolului al XVIII-lea. În deceniile următoare au devenit foarte profitabile, dar nu datorită telurului, considerat mai puţin util, în trecut, ci a aurului.


Rămăşiţele minei de la Săcărâmb

„În veacurile XVIII şi XIX, minele de aici au fost considerate cele mai rentabile din Europa. De la deschiderea lor, în anul 1748, până în 1876, deci în 128 de ani, au dat o producţie de 40.423 de kilograme de aur, în valoare de 25.000.000 de florini”, scria publicistul Ion Rusu Abrudeanu, citând rapoartele oficiale ale epocii, în volumul „Aurul românesc. Istoria lui din vechime până azi” (1933). Din Săcărâmb au fost extrase de aproape două ori mai mult telur şi argint, potrivit estimărilor unor oameni de ştiinţă.


Fosta mină de aur de la Săcărâmb. ADEVĂRUL

Rămăşiţele minelor de la Săcărmâmb, închise la mijlocul anilor 2.000, împânzesc locurile de la poalele Dealului Calvaria Mare, conul vulcanic cu formă piramidală, din măruntaiele căruia au fost scoase de-a lungul timpului cantităţi impresionante de aur, argint, dar şi metale rare ca telurul, kreneritul, muthmannitul, săcărâmbitul (nagyagit), petzitul şi silvanitul. La poalele dealului, o mulţime de guri de mină, din diferite epoci, au fost astupate cu beton, pentru ca nimeni să nu se mai poată aventura în galerii. Localnicii şi-au ridicat casele şi bisericile pe versanţii şi în văile din împrejurimile fostelor exploatări, iar înfăţişarea pitorească a aşezării a rămas aproape neschimbată faţă de cea din ilustratele secolului al XIX-lea.

sacaramb foto daniel guta adevarul

Povestea „aurului negru“ care a schimbat Valea Jiului. Cum a fost colonizat ţinutul sălbatic al momârlanilor VIDEO

Cum munceau românii în minele de aur cele mai primejdioase. „În cel mai gros întuneric din fundul pământului, toată mina se zguduie din temelii“

Goana după aur şi cărbune a lăsat locul goanei după turişti. Cum s-au schimbat fostele centre miniere VIDEO
 

Mina de aur şi telur în urmă cu două secole

Una dintre cele mai vechi gravuri ale minei de aur şi telur din Săcărâmb datează de la începutul anilor 1800 şi a fost publicată de Edward Daniel Clarke (1769-1822), un cunoscut colecţionar de antichităţi şi mineralog englez. Ckarke a ajuns în anul 1802 în Săcărâmb şi a relatat despre aşezarea minieră în jurnalul său „Călătorii în diferite ţări din Europa, Asia şi Africa” (1816).

„Cum Transilvania este singura regiune din toată lumea unde s-a descoperit pană acum tellurium, curiozitatea noastră era foarte vie să cercetăm mina de la Săcărâmb. În cele din urmă ni s-a arătat în depărtare într-o privelişte îndrăzneaţă, sus de tot pe culmile acestei regiuni de munte şi într-un chip foarte pitoresc şi impresionant. Locul minei era indicat de o grămadă uriaşă de minerale aruncate din mină la săparea ei. Mai sus de această grămadă apăreau clădirile locului căruia i se zice acum Nojag. În partea dreaptă se înălţa masiv perpendicular un perete gol de stâncă ce se ascuţea la vârf, pe care era înfipt un crucifix mare de lemn. În partea stângă un alt munte de aspect mai blând şi îmbrăcat în cea mai mare parte în păduri, contrasta frumos cu forma colţuroasă a stâncii falnice pe care era crucifixul. Între amândouă apăreau mina şi oraşul. Şi dincolo de toate acestea, culmile unor munţi mai depărtaţi înconjurând Nojagul”, scria Clarke în cartea sa, potrivit volumului „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea”, publicat de Editura Academiei Române (Bucureşti, 2005).



Când a fost descoperit zăcământul de la Săcărâmb, munţii din împrejurimile sale erau acoperiţi cu păduri. Lemnul de lucru necesar exploatării, folosit la consolidarea galeriilor, a golit locurile vecine de copaci înalţi, astfel că oamenii aduceau aici lemnele, transportându-le cu pluta pe Mureş, care curge la poalele munţilor, adăuga autorul. Şi viaţa era scumpă în Săcărâmb, însă, potrivit constatărilor călătorului, din cauza izolării aşezării, însă acesta nu mai văzuse oameni atât de zdraveni nicăieri şi presupunea că starea de sănătate şi voioşie a localnicilor se datora atmosferei curate şi a lefurilor mari.

Arhivele secrete ale minelor de aur din comunism: de ce se revoltau minerii şi cum luptau autorităţile cu hoţii de aur

Treptele Romane, mina de aur a dacilor şi a romanilor, a fost renovată după un deceniu în care n-a interesat pe nimeni

Goana după aur. Ancheta din 1930 care spune adevărul despre bogăţia ascunsă în vechile mine ale Apusenilor

Clarke a vizitat mina şi a cumpărat câteva minerale şi bucăţi de telur, în formă cristalină şi masivă.
„Unele specimene de tellurium sunt aşa de extraordinar de bogate în aur, că la vânzarea lor în beneficiul coroanei, ele trebuie cântărite şi preţuite după proporţia de aur ce conţin. Acest fel de minereu se păstrează totdeauna încuiat în magazii speciale şi distribuit în loturi diferite ce sunt închise în lădiţe. Minereul obţinut zace în grămezi prin care poţi vedea pe lucrători cum umblă cu ciocănele, alegându-l zdrobindu-l, în vederea operaţiei următoare de fărâmare. Minereurile mai bogate, de îndată ce sunt scoase din mină, sunt transportate în copăi de lemn în camere de separare, unde sunt sfărâmate cu cea mai mare grija de nişte slujbaşi anume legaţi prin jurământ. Cele mai sărace sunt separate în băile de spălare, folosind site de fier”, relata mineralogul englez, în urmă cu peste două secole.

Potrivit acestuia, minereurile mai bogate extrase din mina Săcărâmb conţineau în special tellurium şi aur. „Nu toate minereurile conţin argint, deşi toate conţin aur”, afirma Edward Clarke.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Craterul gigant rămas în urma celei mai mari mine de fier din România. Povestea locului interzis VIDEO

Povestea celui mai bogat ţinut minier din România interbelică. Judeţul cu zeci de mine de aur, cărbune şi fier VIDEO

Secretele extraordinarei descoperiri din Sarmizegetusa pe care savanţii nu le-au putut elucida. Ce era, de fapt, matriţa dacilor, unică în lume | VIDEO

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO





 

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite