VIDEO Drumul Aurului. Locurile unice din Munţii Metaliferi, puţin cunoscute de români
0
Exploatarea auriferă Gurabarza şi minele din împrejurimile sale au fost închise la mijlocul anilor 2000, iar de atunci autorităţile locale au propus transformara zonei industriale într-o atracţie turistică numită „Drumul aurului”.
„Drumul Aurului”, un circuit turistic propus de autorităţile din Brad încă de la mijlocul anilor 2000, când exploatările aurifere din zonă au fost închise, porneşte din Brad, unde punctul de reper este Muzeul Aurului – unic în Europa.
GALERIE FOTO
Traseul de 10 kilometri continuă pe Valea pârâului Musariu, traversând satul Ruda Brad şi ajungând la locul de popas „Treptele Romane”.
De la galeria minieră antică turiştii urcă circa un kilometru, pe lângă vechile galerii miniere şi haldele de steril, la al doilea reper al zonei: Biserica Ruda 12 Apostoli, construită în urmă cu un secol în vecinătatea minelor de aur.
După o porţiune de câteva sute de metri de urcuş pe un drum de pământ care încă nu a fost asfaltat, călătorii coboară în satul Gurabarza, unde a funcţionat una dintre marile exploatări aurifere din Munţii Metaliferi. Locul considerat cel de-al treilea popas al traseului s-a transformat însă în ultimii ani într-o întindere de ruine ale fostelor clădiri miniere, inundate de apele roşiatice ale izvoarelor de mină şi ascunse de vegetaţie. La Gurabarza trebuia, potrivit planurilor municipalităţii din Brad să fie amenajate o galerie minieră şi mai multe abataje, pe care grupurile de turişti interesate de modul în care se extrăgea aurul, să le poată vizita în siguranţă, cu un trenuleţ.
„Drumul aurului” coboară printre vechile colonii muncitoreşti din Crişcior, printre casele zărăndenilor, lăsând în urmă guri de mină abandonate, halde de steril, ruine uriaşe de beton şi îşi închide circuitul fie la Muzeul Aurului din Brad, fie la vechea gară a municipiului, restaurată recent.
Reperele traseului turistic
Treptele Romane
Treptele Romane a rămas una dintre puţinele galerii miniere din Antichitate care poate fi văzută în România. Locul poartă acest nume pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia.
Biserica Ruda 12 Apostoli
Biserica de piatră de pe Valea Musariului a fost ridicată în urmă cu peste un secol de Asociaţia Minieră Ruda 12 Apostoli. Drumul băieşilor spre vechile mine de aur trecea pe la biserică, iar în vecinătatea ei se află o haldă de steril a vechilor exploatări aurifere.
Gara Brad
Gara municipiului Brad, veche de la sfârşitul secolului al XIX, se numără printre cele mai frumoase din România. Clădirea staţiei de cale ferată Brad a fost construită la sfârşitul secolului al nouăsprezecelea şi a fost dată în folosinţă în 6 decembrie 1896, o dată cu darea în folosinţă a liniei de cale ferată de Sântana – Brad. Potrivit istoricilor, gara a fost ridicată după proiectul unei staţii din Tirol, fiind una dintre cele mai reuşite clădiri din Ardeal.
Muzeul Aurului
Muzeul unic în Europa păstrează în colecţia sa peste 1.000 de exponate din aur care cântăresc aproape cinci kilograme, dar şi metale preţioase ca silvanitul şi nagyagytul, descoperite pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni. Cele mai valoroase artefacte aflate în colecţia muzeului, cum sunt „şopârlele din aur“, au fost estimate de geologi la peste două milioane de euro.
Gurabarza
La Gura Barza, o exploatare auriferă care a funcţionat intens timp de două secole în vecinătatea municipiului Brad, dărâmăturile ocupă hectare întregi din valea în care funcţiona centrul industrial. La începutul secolului trecut, minerii de la Barza scoteau anual peste o tonă de aur pur din galeriile săpate în munte. Uzina de preparare a minereului construită la poalele muntelui Barza în 1898 fusese cea mai mare din Imperiul Austro-Ungar.
Un secol mai târziu, când exploatarea auriferă de la Barza îşi începea declinul, în zonă mai lucrau 6.000 de mineri. Gura Barza s-a închis definitiv în 2006, iar de atunci nimeni nu a mai putut ţine sub control dezastrul care a pus stăpânire pe aceste locuri.
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
