Top 10 locuri misterioase din România. Poveştile controversate şi fenomenele inexplicabile legate de ele

Focuri care se aprind sigure, locuri încărcate de energii înfiorătoare sau creaţii ale naturii care sfidează logica. Toate acestea pot fi găsite pe teritoriul românesc şi pot deveni un adevărat magnet pentru turişti.

Chiar dacă românii obişnuiesc să creadă că în România nu sunt prea multe locuri de vizitat atunci când vine vorba de minuni naturale încărcate de mister, este bine să ştiţi, totuşi, că pe teritoriul ţării noastre există o mulţime de obiective ce rivalizează cu marile destinaţii turistice ale lumii.

Faptul că sunt mai puţin cunoscute ţine doar de marketingul defectuos de care a avut parte, de multe decenii, turismul românesc, care a pus în prim-plan maximizarea profitului „pe barba“ turiştilor (asta la nivel antreprenorial) şi promovarea unor simboluri stupid de neimportante, cum ar fi frunza sau oaia (asta la nivel instituţional).

În materialul de faţă vă vom prezenta zece dintre cele mai misterioase locuri din România, pe care ar trebui neapărat să le vizitaţi.

Munţii Bucegi şi calea misterelor

Zona Munţilor Bucegi este considerată ca având o puternică încărcătură energetică şi rămâne principala atracţie a amatorilor de senzaţional din ţară şi străinătate. Evident, cei mai mulţi dintre vizitatorii aflaţi pe calea misterelor speră să fie descoperitorii tunelurilor secrete, despre care se crede că pornesc de sub Sfinxul din Bucegi spre alte puncte din Carpaţi, chiar dacă scanările geologice n-au scos la iveală existenţa lor.

Strict turistic, munţii Bucegi sunt cunoscuţi mai ales pentru traseele dificile, precum Jepii Mici, zona unde foarte mulţi iubitori de drumeţii s-au rătăcit ori şi-au pierdut viaţa. Oamenii locului sunt convinşi că atunci când e ceaţă densă, pe acest traseu apare o potecă, un fel de poartă către lumea de dincolo, iar toţi cei care calcă pe această cărare îşi găsesc sfârşitul.

De Sfinxul din Bucegi le leagă o mulţime de mistere FOTO Arhiva Adevărul

Forumurile sunt pline de poveşti ale căutătorilor de mistere, care s-au rătăcit în această zonă, unii dintre ei descriind cu lux de amănunte cum au trecut de la panică la halucinaţii în momentul când au păşit pe amititul traseu.

Muntele lui Zamolxe

Printre locurile pline de fenomene inexplicabile din România se numără şi Vârful Gugu, din Munţii Godeanu. Se spune că, în anumite momente, muntele devine pur şi simplu invizibil. De altfel, legendele despre acest loc mistic au apărut încă de pe vremea dacilor, care erau convinşi că în vârful Gugu şi-a găsit sălaş marele preot  Zamolxe.

Vedere din munţii Godeanu FOTO romanituristica.ro

Zona este cunoscută nu doar pentru producerea unor fenomene neobişnuite, ci şi pentru faptul că Decebal ar fi ascuns aici o comoară, iar de aici o adevărată invazie de căutători. Renumele Vârfului Gugu a depăşit de mult timp graniţele ţării, Jules Verne plasând acţiunea romanului „Castelul din Carpaţi“ în această zonă specială.

Râpa Diavolului, locul unde ard comorile

Aflată în Poiana Trestiei, un sat izolat din Prahova, Râpa Diavolului le-a dat fiori reci chiar şi amatorilor de senzaţii tari care şi-au făcut curaj să doarmă o noapte pe marginea prăpastiei. Potrivit legendei, zona şi-a căpătat renumele de loc mistic datorită preoţilor daci care obişnuiau să ţină aici ritualuri sacre, pentru a invoca spiritele naturii.

Râpa Diavolului FOTO Panoramio

Sătenii povestesc şi despre existenţa unei comori ascunse în Râpa Diavolului de către haiducii care au sălăşuit odată prin zonă. Aceştia spun că, din când în când, deasupra Râpei Diavolului se pot vedea flăcări jucând şi că aurul haiducilor este păzit de duhuri rele. Potrivit legendei, instrucţiunile despre locul unde a fost îngropată comoara le pot primi doar cei care dorm o noapte pe buza prăpastiei.

Balta Vrăjitoarelor

Legendele Bălţii Vrăjitoarelor au depăşit de mult timp graniţele satului Boldeşti, căci despre fenomenele inexplicabile care au avut loc aici au curs râuri de cerneală. Ba chiar s-au făcut filmări speciale şi sesiuni foto îndelungate pentru a surprinde lucrurile terifiante despre care se povesteşte.

Balta Vrăjitoarelor FOTO amfostacolo.ro

Situată în mijlocul Pădurii Boldu-Creţeasca, lângă Bucureşti, balta despre care se crede că nu are fund, şi-a căpătat renumele în urma ritualurilor care sunt ţinute acolo de Sânziene şi Sfântul Andrei, când se crede că se deschid porţile spre lumea morţilor.  Se spune şi că în trecut vrăjitoarele îşi dădeau întâlnire pe malul bălţii pentru că doar vrăjile şi blestemele făcute aici aveau efecte sigure.

Mânăstirea Frăsinei

Supranumită „Athosul românesc”, Mânăstirea Frăsinei din comuna vâlceană Muereasca rămâne singura aşezare monahală din România unde femeile nu se pot ruga. Avatonul (n.r. - hotărâre, legământ) de la Frăsinei este pomenit de credincioşi ca blestemul Sfântului Calinic şi nu puţini sunt cei care păşesc cu frică în acest loc mistic. Oamenii locului spun că, de-a lungul timpului, mai multe femei care au ignorat cuvântul Sfântului Calinic şi au urcat la mânăstire au fost blestemate.

Mănăstirea Frăsinei FOTO romaniaturistica.ro

Numeroase accidente întâmplate în zonă în ultimii ani au fost puse pe seama faptului că victimele – evident vorbim despre femei – ar fi încâlcat regula şi ar fi intrat să se roage, deghizate în bărbaţi, în mănăstire.

Peştera Tăuşoare, „teleportorul“ din Rodna

Peştera de la Izvorul Tăuşoarelor a fost descoperită întâmplător la mijlocul secolului trecut, de către un învăţător din zonă. Explorarea sistematică a dus la descoperirea unei galerii pline de formaţiuni de gips şi a unor bile de dimensiuni considerabile, încrustate în pereţi şi podea, despre care nu se ştie exact cum s-au format.

Peştera Tăuşoare FOTO Arhivă Adevărul

Peştera este cunoscută nu doar pentru „Sala bilelor“, ci şi pentru „Sala Sunetelor“, locul unde se aud zgomote ciudate, despre care pasionaţii de paranormal au spus că ar fi de fapt vocile unor copii şi femei. Pe seama acestui loc circulă tot felul de poveşti, cea mai cunoscută fiind a unui bărbat din Timişoara care şi-a petrecut noaptea în peştera din Munţii Rodnei, dar s-ar fi trezit câteva ore mai târziu în Bucegi.

Castelul Iulia Hasdeu

Considerat unul dintre cele mai enigmatice edificii din România, castelul din Câmpina a fost ridicat de Bogdan Petriceicu Haşdeu în amintirea fiicei sale, Iulia Hasdeu, care a decedat la vârsta de 18 ani, de tuberculoză. După pierderea suferită, savantul a încercat să ia legătura cu fiica sa cu ajutorul unor şedinţe de spiritism.

Castelul Iulia Hasdeu FOTO Arhiva Adevărul

Se crede că Bogdan Petriceicu Haşdeu ar fi ridicat castelul cu trei turnuri de piatră crenelate după planurile pe care fiica sa i le-a trasat în vis. Pe seama edificiului circulă mai multe povestiri şi nu puţini sunt cei care susţin că pianul ce a aparţinut Iuliei se poate auzi în miez de noapte.

Pădurea Hoia-Baciu

Imaginaţia căutătorilor de mistere este stârnită deseori de pădurea Hoia-Baciu din apropierea Clujului. Pădurea este denumită „Triunghiul Bermudelor“ de România, pe seama acestui loc circulând o poveste potrivit căreia aici a dispărut un cioban cu tot cu oile sale.

Pădurea Hoia-Baciu FOTO Arhiva Adevărul

Copacii strâmbi din această pădure, precum şi vocile ciudate care se fac auzite din când în când din mijlocul pădurii au făcut ca acest loc să fie considerat unul sinistru. De altfel, Pădurea Hoia-Baciu din Cluj-Napoca a fost inclusă într-un top 10 al celor mai înfiorătoare locuri din Europa, de cotidianul britanic „The Guardian“.

Podul lui Dumnezeu

Aflat în renumita aşezare Ponoarele, Podul lui Dumnezeu  este unul dintre cele mai mari poduri naturale din lume: S-a format în urma surpării tavanului unei peşteri. Potrivit legendei, în această peşteră locuia însuşi Diavolul, dar localnicii i-au cerut cu insistenţă lui Dumnezeu să facă ceva şi să-i scape de diavol. După atâtea rugăminţi, Dumnezeu a hotărât să surpe tavanul peşterei, din calcarele prăbuşite formându-se un pod.

Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele FOTO Arhiva Adevărul

Potrivit unei alte poveşti care circulă în zonă, apariţia podului este strâns legată de întemeietorul Mânăstirii Tismana, Sfântul Nicodim. Cuviosul ar fi vrut să ridice mânăstirea în comuna Ponoarele, dar sătenii l-au alungat pe motiv că ar fi furat. Pentru a-l ajuta să scape din mânile sătenilor furioşi, Dumnezeu  i-ar fi ridicat acest pod de piatră.

Focurile vii

Flăcările care ies din pământ reprezintă un fenomen natural pe cât de înspăimântător, pe atât de spectaculos.

Focurile vii de la Andreiaşu FOTO Arhivă Adevărul

Specialiştii explică faptul că apariţia focurilor vii lângă satul Terca, din Buzău, este strâns legată de emanaţiile de gaze naturale din subsol, care, în urma frecării, se aprind. Un fenomen asemănător se produce şi la Andreiaşu, în Vrancea.