legende - ultimele știri

Cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti, creştinii ortodocşi sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile. În această zi oamenii merg la biserică cu ramuri de salcie, care, după ce sunt sfinţite, se păstrează în casă ca simbol al protecţiei divine.

Pe 2 ianuarie, calendarul ortodox îl amintește pe Sfântul Silvestru, Episcopul Romei, cel care a dat romanilor numiri pentru zilele săptămânii și de care sunt legate câteva legende.

Poveşti de dragoste, care s-ar fi petrecut prin Ceahlău, au fost sursa de inspiraţie a unor legende ticluite aici. Unele iubiri au avut final trist, între ele fiind cea de la Scăldătoarea vulturilor şi a lui Budu strigoiul

În țara noastră există un loc denumit „micul canion al României”. La 3 km de orașul Sebeş, din județul Alba, se află o rezervaţie geologică spectaculoasă, singura rezervaţie de acest gen din țară, numită Râpa Roșie.

Comuna Cupșeni din Maramureș este una dintre cele mai ofertante, atunci când vine vorba despre autenticitate și originalitate. Situată la aproape 70 de kilometri față de Baia Mare, comuna cu cele trei sate aparținătoare oferă turiștilor o experiență unică în timpul sărbătorilor.

Comuna Nicoreşti impresionează prin podgoriile nesfârşite de pe dealuri, prin locurile de poveste, dar şi prin povestirile şi legendele despre satele care o compun. Localitatea este cunoscută încă din Antichitate până în zilele noastre pentru vinuril...

Însemnările personalităţilor din secolul al XIX-lea, datele şi statisticile confirmă clar: oraşul de pe Bega este „fruncea“ sportului românesc, mai ales atunci când vorbim despre competiţiile venite din Anglia, precum fotbalul şi tenisul.

Mătrăguna este o plantă extrem de toxică şi doar atingerea ei poate irita pielea. Totuşi, în anumite condiţii, efectele acestei plante pot fi curative.

În ultimii ani, Castelul Corvinilor a devenit tot mai faimos datorită legendelor sale înfiorătoare. Unele dintre acestea sunt simple legende, altele însă conţin un sâmbure de adevăr.

Pitorescul cătun Ciocanu, din zona depresionară a localităţii Podu Dâmboviţei, poartă călătorul în lumea pastorală a satului românesc, prin istorie, tradiţii şi legende.

Legendele „Uriaşei” din cimitirul Eternitatea din Iaşi nu par a avea nicio legătură cu ceea ce s-ar fi întâmplat, de fapt, în realitate.

Anii 1999 şi 2009 sunt cei în care România pierdea două dintre simbolurile turismului balnear şi o uriaşă sursă de venit pentru comunităţile locale. Este vorba despre Grota Miresei, de la Slănic Prahova, şi Lacul sărat de la Telega, cunoscut ca „Mare...

Folosită ca punct de strajă pentru drumul care făcea legătura între Transilvania şi Ţara Românească, dar şi ca punct vamal, cetatea medievală Oratea, un monument istoric al cărui trecut e încă cercetat de specialişti şi pe marginea căruia s-au ţesut ...

Legendele cartierelor ieşene aprind discuţii controversate chiar şi în prezent. Unele dintre ele aduc aminte despre popoarele invadatoare, iar altele despre vremurile boeme, cu bordeluri fel de fel, în centrul oraşului.

Pisicile negre au fost mult timp considerate de supersitiţioşi drept creaturi care aduc nenorociri, la fel ca ziua de vineri 13, în care ne aflăm. Poveştile unor astfel de fiinţe magice şi terifiante pot fi găsite în folclorul din întreaga lume. Uneo...

Minciuna şi frica au fost două instrumente ale conducerii sovietice pentru a-şi asigura controlul asupra populaţiei, iar combinate între ele au dat naştere unor legende înfricoşătoare faţă de străini.

Ioan de Hunedoara se numără printre cele mai iubite personaje ale epocii medievale din istoria românilor, dar şi a maghiarilor şi sârbilor şi a fost eroul a numeroase legende.

Existenţa schitului Cerebuc în Munţii Ceahlău se pierde în negura veacurilor, povestindu-se că furia naturii l-a distrus în 1704, chiar de Înviere.

O drumeţie spre culmile Ceahlăului, muntele sfânt al românilor, scoate în calea turistului formaţiuni stâncoase ciudate. Numele lor a fost dat de legendele locului.

I se mai spunea şi zgârcitul filantrop. În jurul personalităţii prinţului Gheorghe Grigore Cantacuzino s-au ţesut numeroase legende legate de faptul că niciodată nu avea un gologan în buzunar, iar consumaţia la restaurant era mereu achitată de către ...

Ruinele cetăţuii sunt situate în comuna Ceahlău, la poalele muntelui, fiind construită în secolul XVII, printre stăpâni fiind şi boierii Cantacuzini.

Sute de localităţi din ţară surprind prin neobişnuitul nume pe care îl poartă. În judeţul Neamţ, numele de Calu-Iapa este dat de hergheliile de pe timpul voievodului Ştefan cel Mare

Ziua de 6 decembrie are o deosebită însemnătate în calendarul creştin, dar şi o alta în sufletul a milioane de copii care aşteaptă cu sufletul la gură pe Moş Nicolae.

Printre multele ţări misterioase din imaginarul românesc se numără şi o ţară a Norocului, iar în Mitologia lui Tudor Pamfile se regăsesc mai multe poveşti pe această temă, unele dintre ele de circulaţie şi prin ţările slave....

Niciun alt ţinut de la ţărmul Mării Negre nu este învăluit în legendă mai mult decât Cap Caliacra şi nici marea nu e mai frumoasă niciunde ca în golful ruinelor vechii cetăţi antice de pe malul bulgăresc.

Legendele fotbalului românesc vor juca la Slobozia pentru Maya şi Ingrid, ambele bolnave de paralizie cerebrală cu tetrapareză spastică. Gemenele au nevoie de 100.000 de euro pentru o operaţie salvatoare în SUA.Meciul, a cărui singură miză este salva...

Tuneluri secrete, poveşti de dragoste sfârşite tragic, fenomene stranii şi întâmplări dramatice au adus faima celor mai frumoase cetăţi şi castele medievale din România.

Spunem „noroc”, „e un tip norocos” sau „urează-mi noroc” în fiecare zi, totuşi, există oameni care susţin că nu există niciun fel de „noroc”, ci doar evenimente pur întâmplătoare....

În ziua de luni, după duminica Sfântului Apostol Toma, ortodocşii sărbătoresc „Paştele Blajinilor”, o zi în care tradiţia spune că îi pomenim pe cei morţi.

Începuturile industriale pe Valea Lotrului din judeţul Vâlcea sunt strâns legate de goana după aur. Dincolo de legendele care s-au ţesut de-a lungul timpului, legate în mare parte de această îndeletnicire şi care încă mai suscită interesul şi imagina...

În Parcul Naţional Buila - Vânturariţa din judeţul Vâlcea, aproape de crestele munţilor, există două mănăstiri seculare, monumente istorice, în jurul cărora circulă o serie de legende. Dată fiind poziţionarea lor geografică şi cadrul superb în care s...

O combinaţie între eclipsă totală şi super-Lună va avea loc în noaptea de 20 spre 21 ianuarie. Eclipsa totală de Lună, singura din următorii doi ani, va avea loc luni dimineaţă şi va fi vizibilă şi în România.Luna va intra complet în umbra Pământului...

La Dor Mărunt se mai vorbeşte şi astăzi despre o comoară găsită la rădăcina unui nuc, îngropată în vremea invaziei turce, dar şi despre blestemul care l-a lovit pe cel care a descoperit averea. Pintecan, un bărbat din sat, ar fi găsit ulciorul cu ban...

În secolul al XIII-lea, pe teritoriul Olteniei se cristalizau primele formaţiuni prestatale româneşti, cunoscute sub denumirea de cnezatele lui Seneslau, Litovoi şi Farcaş. Ultimele două se aflau chiar pe teritoriul judeţului Vâlcea de astăzi. Se băn...

Ca peste tot în lume, şi în România există mai multe locuri despre care se spune că sunt ”bântuite”. Legende despre aceste locuri sunt păstrate şi transmise de generaţii.

Strigoii sunt, în mitologia românească, sufletele rele ale morţilor, despre care se crede că ar ieşi noaptea din mormânt şi s-ar transforma într-un animal sau într-o apariţie fantomatică, pentru a provoca rele celor vii.

Vineri, 16 noiembrie 2018, începând ora 12,00, în sala Auditorium a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi va avea loc o conferinţă  susţinută de conf. univ. dr. Carmen Gache, cadru didactic al Facultăţii de Biologie, Unive...

Un peisaj fabulos îi aşteaptă în Câmpia Bărăganului pe turiştii care doresc să petreacă o zi în aer liber. Aflată la doar 60 de kilometri de Bucureşti, pe DN 4 în direcţia Olteniţa, în vecinătatea localităţii Mănăstirea, pădurea Ciornuleasa oferă o p...

Dacă te pregăteşti de vacanţă, alege una din cele şase destinaţii cunoscute pentru personajele a căror înfăţişare face ocolul lumii în fiecare an de Halloween....

Greu de spus cine a fost primul român care a alergat şi a câştigat un maraton. Trebuie să ne ducem spre anii 1900 şi să căutăm printre atleţii care uneori fugeau pentru România alteori pentru Imperiul Austro-Ungar.

Anul acesta face 87 de ani şi este considerat „poetul satului”. Poeziile lui, de drag, de singurătate, de veselie, nu au fost publicate niciodată, dar autorităţile locale l-au premiat pentru activitatea lui....

O serie de diamante au distrus de-a lungul vremii sute de vieţi. În spatele istoriei lor ca obiect de ornament, stă un şir lung de tragedii, fiindcă, de secole, diamantele celebre şi-au schimbat proprietarii „precum şosetele”, lăsând în urma lor „dâr...

O peşteră spectaculoasă, aflată pe drumul ce leagă Moldova Nouă de Orşova, în apropierea localităţii Cornini, este printre cele mai spectaculoase locuri din această zonă....

Sânzienele sau Drăgaica se celebrează în ziua cea mai lungă din an, 24 iunie. Sărbătoarea tradiţională românească străbate timpurile şi continuă să fie la fel de magică peste timp. Cea mai mare şi mai spectaculoasă sărbătoare păgână a anului se supra...

Există nenumărate mituri şi legende în care apare trandafirul. În aproape toate ţările din emisfera nordică găsim monede, steme, steaguri, bannere, sigilii, picturi şi obiecte de artă cu însemnul trandafirului.

Pe planetă există câteva locuri unde nu este permis accesul femeilor şi nu ne referim la anumite instituţii, ci la locuri transformate în centre de pelerinaj. În cea mai mare parte, interdicţia este de natură religioasă.

Focuri care se aprind sigure, locuri încărcate de energii înfiorătoare sau creaţii ale naturii care sfidează logica. Toate acestea pot fi găsite pe teritoriul românesc şi pot deveni un adevărat magnet pentru turişti.

fără imagine Tărâmul interzis femeilor, din România, filmat cu drona (Sursa: You Tube Bogdan A.)...

Una dintre mănăstirile din România interzice total accesul femeilor în lăcaşul de cult. De aceea, Mănăstirea Frăsinei din judeţul Vâlcea a mai fost numită şi „Athosul românesc”, cu referire la pământul sfânt unde nu este permisă intrarea reprezentant...

Întemeierea Romei este un fapt istoric învăluit în legendă şi mit. Miturile despre Romulus şi Remus au fost considerate multă vreme chiar adevăr istoric. Specialiştii spun că de fapt Cetatea Eternă a fost întemeiată de un amestec de neamuri slab dezv...

Legendele şi miturile se întrepătrund în istoria fiecărui popor, contribuind la farmecul acesteia. Cele mai cunoscute legende şi mituri despre daci şi despre romani au reprezentat surse de inspiraţie pentru istoricii antici.

Schitului „Ostrov” i se mai spune „insula cu minuni” sau „mănăstirea dintre ape”, fiindcă cea mai veche mănăstire de maici din România; găzduieşte o icoană făcătoare de minuni, despre care se spune că ocroteşte sfântul lăcaş. Schitul amintit, ctitori...

„Harta aurului“ din Carpaţi nu se opreşte doar la Munţii Apuseni ori la comorile dacilor şi minele romane. Există o serie de alte locuri, mai mult sau mai puţin cunoscute, asupra cărora s-a aşternut tăcerea. În această situaţie sunt cele din judeţul ...

Teritoriul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră păstrează multe legende ale unor bărbaţi curajoşi care s-au opus stăpânirii otomane. Poveştile acestor haiduci au intrat în tradiţia populară a locuitorilor din Dobrogea....

Maramureşul este un loc unde vizitatorii găsesc de toate, iar zona din împrejurimile oraşului Târgu Lăpuş oferă turiştilor câteva obiective unde realitatea şi ficţiunea s-au împletit în mod spectaculos....

Medicul de familie arădean Otilia Ţigănaş ne explică de ce durerea de rinichi sau plămâni este o legendă şi când suferim concret de această afecţiune.

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România şi se găseşte la 17 kilometri de localitatea Bixad, aflată în apropiere de Băile Tuşnad. Are câteva particularităţi unice, care l-au transformat într-o mare atracţie pentru turişti....

A arătat, mai degrabă, ca un star rock cu pletele sale în vânt. Pe terenul de fotbal, însă, era un „uragan“. Viteza sa explozivă l-a transformat într-un atacant de temut şi i-a adus porecla de „Fiul vântului“.

Fundaşul roşcovan, cu barbă lungă şi plete, a fost o prezenţă exotică la Cupa Mondială din 1994 şi microbiştii din întreaga lume îşi aduc aminte de el şi acum.

Înaltul vârf nordic bate spre 50 de ani şi, după ce şi-a agăţat ghetele în cui, a încheiat conturile cu fotbalul: n-a antrenat nicio echipă şi s-a îndepărtat de fenomen.