Românca absolventă de Oxford care caută leacul împotriva cancerului de piele
0
Cristiana Bănilă este unul dintre cercetătorii de top ai României: are propria companie, a identificat biomarkeri care depistează timpuriu cancerul şi vârsta biologică a organelor din corp. În prezent, lucrează la un studiu privind detectarea nedureroasă şi cu costuri minime a cancerului de piele.
Cristiana Bănilă (28 de ani) a urmat cursurile Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi şi a absolvit cunoscuta Universitate Oxford în 2017, cu specializarea Biochimie, şi-a susţinut masteratul la Princeton (SUA), iar ulterior a făcut un doctorat pe epidemiologie moleculară, pentru care a primit o bursă de la Cancer Research UK pentru dezvoltarea unui diagnostic molecular pentru pacienţii cu cancer, în special pentru femeile cu cancer de col uterin.
„În mod special, mă uitam la modificările epigenetice, care înseamnă practic schimbări chimice la suprafaţa ADN-ului care evidenţiază expresii diferite ale genelor umane. De pildă, dacă modificările chimice de care vobesc sunt mai pronunţate, acea genă umană se transformă în proteină şi poate fi astfel asociată cu dezvoltarea cancerului“, explică descoperirea tânăra cercetătoare pentru „Weekend Adevărul“. Practic, modificările epigenetice pe care le-a identificat Cristiana sunt biomarkeri foarte eficienţi în depistarea timpurie a cancerului.
O descoperire ştiinţifică cu adevărat revoluţionară este şi faptul că aceşti biomarkeri pot determina cu precizie vârsta biologică a unui organ, care este diferită de vârsta cronologică a organismului în ansamblul său. „Mă iau pe mine drept exemplu. Eu am 28 de ani, dar experienţele de viaţă pe care le-am avut până acum, mediul în care am trăit, poluarea, stresul şi alte elemente, precum faptul că fac sport sau nu, afectează modul în care un organ îmbătrâneşte“, detaliază tânăra din Galaţi.
Cristiana a tradus practic descoperirea teoretică într-una cât se poate de practică. A început să analizeze pielea, cel mai mare organ din corpul uman, pentru că permite prelevarea de probe şi cercetarea lor foarte uşor. Probele de piele sunt analizate în momentul de faţă prin biopsie pentru a stabili dacă persoana în cauză are sau nu are cancer.
Metodă noninvazivă de detectare a melanomului
În prezent, Cristiana conduce alături de un asociat propria companie în Marea Britanie. A câştigat un proiect de 500.000 de lire sterline al guvernului britanic pentru a face un studiu început în iunie 2022 şi care se va încheia în luna august 2023, ce vizează cancerul de piele. Concret, cercetătoarea a dezvoltat un adeziv care prelevează mostre de piele într-un mod total neinvaziv şi necostisitor pentru efectuarea biopsiei, ce îşi propune să înlocuiască actualul sistem de depistare a cancerului de piele. Aceasta presupune prelevarea unei porţiuni de piele, procedură care este dureroasă pentru pacienţi şi extrem de scumpă pentru sistemul de sănătate.
FOTO arhiva personală
„Persoanele cărora le apar leziuni pe piele se duc la un dermatolog, iar acesta apreciază dacă prezintă un risc mai mare să dezvolte un melanom (n.r. – cancer de piele). Le trimit să facă o biopsie, iar în funcţie de rezultat, li se transmite dacă e necesar să se opereze sau să urmeze un tratament. În medie, doar una din 10 persoane investigate este depistată cu cancer de piele“, detaliază românca modul cum funcţionează actualul sistem de depistare a cancerului de piele oriunde în lume.
Sistemul de sănătate va fi deblocat
În noua variantă, prelevarea celulelor cu ajutorul adezivului amintit se va face extrem de uşor, fără să lase urme, iar probele vor ajunge la laboratorul condus de Cristiana, care va trimite apoi rezultatele analizelor dermatologului care le-a solicitat. Acesta va decide în funcţie de rezultate dacă este necesară sau nu efectuarea unei biopsii, gradul de eficienţă al procedurii fiind extrem de ridicat.
FOTO Valentin Trufaşu
„Ne uităm la markerii epigenetici, iar dacă sunt suficiente dovezi care să demonstreze prezenţa cancerului, atunci va fi efectuată şi biopsia. În acest mod, se va decongestiona sistemul de sănătate, pentru că vor fi mult mai puţini oameni care vor parcurge procesul de investigaţii şi biopsie, se vor reduce mult cheltuielile şi va creşte substanţial şi confortul pacientului“, spune Cristiana. „Acest adeziv este pus pe piele, în special ne axăm pe zona feţei, sunt colectate celulele şi apoi le procesăm în laborator, uitându-ne la modificările epigenetice de care vorbeam anterior“, explică tânăra cercetătoare.
Creme antiîmbătrânire testate molecular
Tehnologia bazată pe adezivul amintit are şi un scop comercial. Prin analizarea celulelor prelevate de pe faţa pacienţilor pot fi dezvoltate creme antiîmbătrânire. Diferenţa faţă de cremele care există în momentul de faţă este uriaşă. „Tot ce promit companiile prin publicitatea pe care o fac acestor creme se bazează mai mult pe studii subiective. Sunt luate diverse persoane, care sunt întrebate cum se simt după folosirea acestor creme, iar mulţi spun, evident, că se simt şi arată mai bine. Este însă posibil să arate mai bine pentru că au dormit mai mult sau au avut o zi mai puţin stresantă, nu pentru că au folosit acele creme“, spune Cristiana Bănilă.
FOTO arhiva personală
Studiile sale se axează acum pe rata de accelerare a îmbătrânirii la nivelul pielii, care sunt corelate şi cu starea de bine a organismului în sine. „De pildă, dacă ficatul nu funcţionează bine, se vede imediat pe piele. Apar petele şi, în general, pielea este galbenă. De aceea, la finalul zilei este bine să ne analizăm pielea, pentru că în acest fel facem o monitorizare a întregului organism“, explică Cristiana.
Un alt factor pe care îl ia în considerare este rata de întinerire a pielii după expunerea la razele ultraviolete ale soarelui. Şi asta pentru că razele ultraviolete reprezintă cea mai importantă cauză a îmbătrânirii premature a pielii. „Vorbim practic de expunerea prelungită la soare. Se produc daune direct la nivelul ADN-ului şi multe mutaţii, în special la cei care se bronzează fără o protecţie solară adecvată. Aceste daune nu sunt vizibile imediat, ci ele apar pe măsură ce înaintăm în vârstă“, punctează cercetătoarea.
Legătura dintre piele şi ficat
Românca studiază şi modul în care menopauza afectează pielea la femei. „După menopauză, femeile au o scădere bruscă în estrogen şi asta duce şi la pierderea elasticităţii pielii“, explică Cristiana, care lucrează în prezent la mai multe studii clinice pentru două mari companii la nivel mondial (L'Oréal şi Bioderma) ce comercializează produse de înfrumuseţare, dermatologice şi antiîmbătrânire. Ne dezvăluie că în viitorul apropiat cercetările sale vor viza şi zona farmaceutică.
FOTO arhiva personală
Recent a participat la o conferinţă la Paris, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii mai multor companii farmaceutice, cărora le-a expus una dintre direcţiile pe care se vor axa studiile sale. „Când ficatul este inflamat sau are anumite afecţiuni, pot apărea simptome ca psoriazisul. Am constatat că reducerea inflamaţiei la nivelul pielii are ca efect şi reducerea inflamaţiei ficatului. Dacă vom reuşi să măsurăm eficient reducerea inflamaţiei la nivelul pielii, vom putea înţelege dacă respectivele medicamente administrate pacienţilor sunt eficiente“, este proiectul de viitor al tinerei cercetătoare din România.
Se încarcă comentariile...
