Matematică predată cu piese de Lego, zar şi capace colorate. Profesoară Merito: „Avem nevoie de ea în viaţa de zi cu zi“
0
Margit Dénes predă materia prin descoperire: fracţii prin împărţirea unei ciocolate, Teorema lui Pitagora prin puzzle-uri şi mulţimi de numere prin capace colorate.
Margit Dénes (59 de ani), profesoară de Matematică la Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu“ din Miercurea Ciuc, a fost desemnată profesor Merito în 2018 pentru modul inedit în care predă matematică, dar şi pentru rezultatele pe care le-a obţinut de-a lungul celor 36 de ani la catedră cu elevii săi. A urmat Liceul „Tamási Áron“ din Odorheiul Secuiesc şi a absolvit Facultatea de Matematică din Timişoara, iar în predare porneşte de la premisa că elevul trebuie să simtă că are nevoie de matematică şi în viaţa de zi cu zi, nu numai la şcoală.
Şi-a dorit să predea de când era copil, iar din familie a învăţat să iubească munca. Iniţial, matematica nu i-a plăcut deloc în şcoala primară, ba chiar o întreba pe mama ei cât trebuie să o mai studieze. Îndrăgea literatura, dar o profesoară de matematică a fascinat-o prin stilul său de predare şi prin faptul că le spunea elevilor să nu înveţe nimic fără să înţeleagă mai întâi acele noţiuni. „Matematica am început să o îndrăgesc din clasa a IX-a datorită fostei mele profesoare de atunci, care a reuşit să mă atragă spre această materie prin felul ei de a fi şi prin modul în care interacţiona cu noi“, îşi aminteşte profesoara pentru „Weekend Adevărul“.
Stilul de predare, schimbat de un copil
În urmă cu 11 ani a trecut de la predarea în stilul clasic la una prin care îi captivează pe copii. Le arată că matematica te face un om mai calculat şi că te învaţă să treci prin propriul filtru toate informaţiile – totul după o întâmplare petrecută la o clasă de a V-a. Atunci, Margit Dénes i-a întrebat pe elevi dacă matematica pe care o fac la şcoală are de-a face cu viaţa de zi cu zi, iar un băiat i-a răspuns ferm: „Deloc!“. „Asta m-a marcat foarte tare. De atunci predau matematică astfel încât copiii să se convingă că ceea ce le spun chiar aşa este. Deci, nu să accepte doar pentru că aşa le spun eu“, spune ea.
Profesoara crede că modul în care se predă matematică în prezent în România nu este cel mai potrivit, iar acest lucru se reflectă în rezultatele pe care le obţin elevii. Consideră că programa şcolară trebuie schimbată, astfel încât copiii din ciclul primar şi gimnazial să aibă suficient timp pentru a-şi fixa cunoştinţele de bază. „Sub formă de joacă trebuie să facă nişte lucruri. De pildă, să descopere proprietăţile operaţiilor“, explică dascălul.
Aplicaţii interactive pentru geometrie
Acum foloseşte şi metode alternative de predare, cum sunt aplicaţiile interactive pentru geometrie. După ce a participat în 2012 la un curs de perfecţionare susţinut de conferenţiarul dr. András Szilárd Károly de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, despre metode bazate pe investigaţii şi curiozitate, a înţeles cât este de important ca elevul să simtă că are nevoie de matematică şi în viaţa cotidiană. „Este o formă de predare prin descoperire. Folosesc o platformă online, prin intermediul căreia elevii primesc linkuri către lecţii. Explicaţiile sunt foarte interesante, dovadă că un copil mi-a povestit că toată familia lui se uita la un fişier video cu Suma lui Gauss“, explică amuzată profesoara.
FOTO proiectulmerito.ro
Foloseşte mult platforma GeoGebra, un software de matematică dinamică, aplicabil pentru toate nivelurile de învăţământ, care se poate utiliza atât online, cât şi offline. De asemenea, foloseşte mult şi jocurile în predare. De pildă, în platforma Jamboard, la problemele de determinare a unghiurilor, a trecut litere în loc de cifre, astfel încât elevii săi să descopere care sunt acestea. Secretul succesului său la clasă, dincolo de metodele de predare, este că se simte bine la orele de matematică alături de elevii săi şi le transmite şi lor această stare.
Joc cu zarul la lecţia despre divizibilitate
Profesoara ţine lecţiile despre divizibilitate cu piese Lego sau cu un joc cu zarul, o altă metodă inedită de predare. Din piesele de Lego creează mai multe turnuri, de diferite culori, iar fiecăruia îi este alocat un număr. „Ei trebuie să deducă ce număr prim îi corespunde fiecărei culori. La geometrie, folosesc o platformă care permite realizarea construcţiilor geometrice. Creez fişiere video cu construcţia bisectoarei şi mediatoarei cu ajutorul unui compas“, descrie câteva metode profesoara.
Mulţimile de numere le predă cu cartoane colorate şi capace din plastic, iar fracţiile sunt înţelese de elevi în funcţie de câte tablete dintr-o ciocolată mănâncă fiecare. În acest ultim caz, este un mic truc prin care le captează atenţia dacă sunt uşor distraşi. Trebuie să treacă pe o fişă ce parte a ciocolatei a fost mâncată de băieţi şi ce parte de către fete – astfel, învaţă fracţiile prin deducţie şi calcule simple. „Din păcate, la noi, matematica e ruptă de realitate şi ne mirăm şi ne întrebăm cum se explică rezultatele slabe ale elevilor. Şi nu e doar la matematică. E o problemă cu înţelegerea mentală a mesajului în text, iar asta nu mai ţine de matematică“, remarcă Dénes Margit.
Teorema lui Pitagora, explicată printr-un puzzle
Profesoara îi provoacă mereu să găsească exemple de forme geometrice în natură. De exemplu, hexagonul poate fi descoperit pe mingea de fotbal, dar şi în fagurii de miere din stupi. Le explică Teorema lui Pitagora printr-un puzzle pe care elevii trebuie să îl rezolve şi îi învaţă astfel cât de importantă este munca în echipă. Prin asamblarea pieselor s-au convins că un pătrat mai mare poate fi acoperit cu două pătrate mai mici.
FOTO proiectulmerito.ro
La rândul lor, îi învaţă pe colegii mai mici diverse trucuri matematice deprinse la cursurile de matematică. „Când totul se bazează pe matematică, mi se pare ciudat să ne întrebăm la ce ne trebuie noţiunile de matematică. Noi, ca adulţi, nu realizăm de multe ori ce exemple le dăm copiilor când spunem astfel de lucruri“, spune profesoara.
Podul suspendat al lui Da Vinci, din beţe
Pentru a-i cunoaşte mai bine, merge cu elevii săi în excursii. În timpul unei astfel de ieşiri de anii trecuţi, elevii au creat podul suspendat al lui Leonardo Da Vinci din 21 de beţe, i-au dat o mână de ajutor celebrului detectiv Sherlock Holmes în rezolvarea unor cazuri, au calculat câţi bani sunt într-un borcan cu monede fără să le numere şi au pus deoparte 200 de grame de orez dintr-un kilogram, fără să cântărească.
Înainte să înceapă să predea altfel, Margit Dénes participa cu elevii săi la concursuri de matematică şi la olimpiade, dar a realizat că acesta nu este cel mai important lucru. „Societatea se va dezvolta prin contribuţia majorităţii. De ei trebuie să ne ocupăm mai mult, pentru că cei foarte buni se descurcă şi fără noi, îndrăznesc să spun“, crede dascălul, care caută mereu noi modalităţi de a preda matematica.
Ea consideră că elevilor nu trebuie să le placă să înveţe, ci trebuie să facă acest lucru pentru a dobândi apoi libertatea de a alege ce carieră vor urma în viaţă. „Îmi doresc ca elevii mei să vadă omul din mine, căruia îi pasă de soarta lor şi care dăruieşte energie, timp şi curiozitate pentru a-i forma către ceea ce vor deveni ulterior“, concluzionează profesoara.
Se încarcă comentariile...
