Cum arată fostul Palat al Securităţii din Galaţi, clădire în care au fost torturaţi sute de deţinuţi politici
0Palatul Securităţii, clădire în care au fost anchetaţi, chinuiţi şi torturaţi sute de deţinuţi politici, a ajuns astăzi o ruină. De-a lungul anilor clădirea a fost afectată de cutremure, iar un incendiu produs din anul 2014 i-a afectat o parte din acoperiş.
Fostul palat al Securităţii Statului din Galaţi nu mai este - din punct de vedere al stării clădirii - decât o umbră palidă a ceea ce a fost odinioară. Abandonată de peste două decenii, clădirea a ajuns într-o stare avansată de degradare şi prezintă risc seismic. Bucăţi din tencuială se desprind de pe faţadă, pe ziduri fiind montate plăcuţe de avertizare pentru trecători: „Atenţie, pericol de accidentare!”
Imobilul din Galaţi, situat pe strada Domnească nr. 102, ascunde între zidurile sale multe amintiri dureroase. Potrivit lui Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în 1934, clădirea aparţinea lui Alexandru Doiciu. Era o familie înstărită care deţinea mai multe proprietăţi în Galaţi, Brăila, Sinaia, Bucureşti, Constanţa, o fabrică de cherestea în portul Galaţi, păduri, moşii în judeţul Covurlui.
Construit în etape diferite, începând din ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea şi până în deceniul IV al secolului al XX-lea, aparţinând unor proprietari, imobilul a ajuns, după 1950, să adăpostească una dintre cele mai de temut instituţii din acea perioadă: Securitatea Statului.
Într-un interviu al preotului gălăţean Alexandru Capotă, luat cu puţin timp ca acesta să treacă la cele veşnice, reiese că Securitatea era gard în gard cu catedrala.
„Am ieşit pe poarta catedralei şi am intrat imediat pe poarta Securităţii, pe care le despărţea un zid. Acolo când am intrat, ne-a dus în fund acolo şi m-a vârât într-o cameră. Dar când am intrat în cameră, am văzut că de jur-împrejurul pereţilor erau oameni care stăteau pe scaun cu faţa la perete. Cât am putut aşa am tras cu ochiul, dar n-am văzut pe nimeni cunoscut”, mărturisea părintele.
Foto: C.M.
„Ne torturau în camerele camerele la subsol, unde să nu se audă zgomot”
Tot în urmă cu câţiva ani, Mihai Dionisie, unul dintre supravieţuitorii regimului de exterminare in închisorile Gherla, Jilava, Aiud, Baia Sprie, Periprava şi Galaţi, povestea pentru „Adevărul” că a fost arestat împreună cu alţi nouă colegi de la Grupul Şcolar CFR din Galaţi. A fost legat la ochi şi dus la Securitate.
„A scos pistolul şi a spus: <Ăsta e mandatul de arestare>. Am ajuns la securitate şi m-au băgat în celula 12. Ne torturau în camerele de anchetă sau în camerele de la subsol unde să nu se audă zgomot, pentru că mai ţipai, plângeai, te durea tot ce se întâmpla cu tine. Cei care făceau de pază erau cred lipoveni pentru că strigau <'orbăria>. Adică să nu se audă vorba. Avem doar 17 ani când mi s-a întâmplat”, îşi amintea fostul deţinut politic.
Foto: C.M.
Grav afectată de cutremure, clădirea a fost evacuată
După anul 1970, când noul sediu al Securităţii din Ţiglina I a fost finalizat, imobilul de pe Domnească 102, devine sediul Clubului Sportiv „Universitatea” Galaţi. În anii 1990, a fost sediul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport, iar după anul 2004 a găzduit Facultatea de Arte din Galaţi.
„Pe parcursul exploatării imobilului, acesta a suferit o serie de degradări cauzate de cutremurele din 1940, 1977, 1986, 1990, dar şi de dezinteresul manifestat de cei care l-au avut în administrare sau proprietate. În anul 1994, în urma unei expertize tehnice au fost recomandate luarea unor măsuri tehnice de consolidare la structură şi fundaţii. Nu se cunosc cauzele pentru care nu au fost luate măsurile respective. În 2003, s-a solicitat o nouă expertiză. Nici de această dată nu au fost aplicate măsurile care aveau ca rezultat asigurarea unei exploatări normale a construcţiei. Au început să apară, din ce în ce mai evident, fracturi deschise în zidărie, deplasări ale pereţilor şi ale plafoanelor, fără însă a pune în pericol clădirea. În jurul anului 2009, imobilul ajuns în stare improprie de funcţionare, a fost evacuat”, spune Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.
Foto: C.M.
Un incendiu produs în iarna anului 2014 i-a afectat o parte din acoperiş şi interiorul corpului de clădire mai vechi. Clădirea a rămas, însă, în picioare, Direcţia Judeţeană pentru Cultură solicitând astfel proprietarilor găsirea soluţiilor pentru restaurarea şi revigorarea ei.
„Imobilul, prin arhitectura sa, încadrându-se în tipicitatea străzii Domnească de la început de secol XX, nu numai ca arhitectură, ci şi prin faptul că este înconjurat de clădiri monumente istorice, a fost clasat ca monument istoric în anul 2014, clasare contestată, în temeiul Legii 244 din 2001, republicată în 2006, privind protejarea monumentelor istorice, de către proprietarul imobilului, la Ministerul Culturii”, încheie Marius Mitrof de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.
Vă recomandăm şi:
Drumul spre kitsch al unui conac boieresc schimonosit cu termopane. „O imagine deprimantă...”