VIDEO Povestea unui soldat diagnosticat cu leucemie după o extracţie de măsea: "Mă atrofiasem, oasele mă dureau"
0Florel Pîrvu, militar în Bănie, a fost diagnosticat cu leucemie în urmă cu 15 ani. În prezent este ţinut în viaţă de transfuziile de sânge. Starea sa este destul de gravă, spun medicii.
Florel Pîrvu (41 de ani), din localitatea doljeană Galiciuica, a lucrat timp de şapte ani ca militar la Batalionul de Transmisiuni din Craiova. În paralel, era antrenor la Arte Marţiale şi student la Facultatea de Informatică. Avea 26 de ani şi planuri măreţe de viitor când a primit diagnosticul necruţător: leucemie granulocitară cronică.
"Mă durea capul, mă sunţeam obosit"
Boala a fost descoperită din întâmplare, „în urma unei extracţii de măsea, nu mi se oprea sângerarea. Atunci a trebuit să suport o operaţie de coasere a zonei respective. Aşa am ajuns să-mi fac analizele şi să descopăr de ce sufeream”, povesteşte Florel. La început a crezut că diagnosticul este greşit. După mai multe investigaţii, nu a mai avut niciun dubiu că este vorba de leucemie. „Mă durea capul, mă simţeam tot timpul obosit, indispus”, erau câteva dintre simptome. Ajuns pe mâna medicilor, Florel a fost supus multor tratamente care i-au ameliorat starea. Timp de patru ani, lucrurile au decurs fără probleme. Între timp, a renunţat la carieră: a fost pensionat pe caz de boală, a abandonat facultatea şi antrenamentele. „A fost îngrozitor. Mi s-au cam dărâmat toate malurile, am simţit că am îngheţat într-un timp trecut. În anul 2000 am avut o fază accelerată a bolii, mi-a fost foarte rău, am căzut la pat”, îşi aminteşte militarul.
"Am plâns patru luni, în fiecare oră"
Medicii i-au explicat că organismul nu mai răspunde la tratament. În numai trei luni, dintr-un bărbat de 62 de kilograme a ajuns să cântărească 47 de kilograme. „Mă atrofiasem. Plus că nu mai mă puteam ţine pe picioare din cauza durerilor de oase foarte puternice, care au persistat zi şi noapte, fără întrerupere. Am plâns patru luni, în fiecare zi, în fiecare oră”, povesteşte Florel. Medicii l-au pus pe picioare în câteva săptămâni, „şi astfel am învăţat să merg din nou, la propriu. Mă ţineam de peretele spitalului, ca să pot face câţiva paşi”, explică Florel.
Află de AICI cum îl putem ajuta pe soldatul aflat în suferinţă:
Salvaţi soldatul Pîrvu, misiune pentru oltenii cu inimi mari
În toţi aceşti ani a sperat că îşi va reveni. A făcut numeroase tranfuzii de sânge, a epuizat tratamentele clasice care au apărut în România în ultimii 14 ani, „am stat în spital aproape doi ani”, spune Florel. Doctorii de la Spitalul Fundeni l-au anunţat că boala evoluează cu repeziciune şi că necesită transplant de celule stem, pe care îl poate face doar în străinătate. Costul intervenţiei este de 150.000 de euro. Familia bolnavului nu-şi permite aceste cheltuieli. Mama militarului a plecat la muncă în Italia, la vârsta de 60 de ani, ca să facă rost de bani şi să-şi salveze fiul. Florel nu încetează să spere într-un miracol: "Nu sunt deznădăjduit. Am învăţat în ultimii ani să mă rog. Am o linişte, o forţă care vine din mine şi care mă ţine pe picioare. Pentru mine, acest diagnostic nu este un capăt, ci diagnosticul unei boli pe care o pot învinge. Niciodată nu am luat-o ca pe un ultimatum, ci ca pe o problemă de durată", explică militarul.























































