Poveştile bunicilor din Primul Război Mondial. Urmaşi sârbi veniţi să vadă unde au luptat înaintaşii în Dobrogea

0
0
Pe urmele luptelor din Dobrogea Foto Cătălin Dănulescu
Pe urmele luptelor din Dobrogea Foto Cătălin Dănulescu

Urmaşii voluntarilor sârbi care au luptat pe frontul din Dobrogea în august-octombrie 1916 au venit să se reculeagă la mausoleul din Medgidia, unde se odihnesc eroii de război.

Era iarna anilor 1915/1916 când o divizie de voluntari sârbi, croaţi, sloveni şi cehi a fost înfiinţată pe teritoriul Rusiei pentru a intra să lupte în Primul Război Mondial.

Era formată în principal din prizonieri de război luaţi din Armata Austro-Ungariei. Unii erau militari din insula Corfu, alţii erau voluntari refugiaţi în România şi veniţi apoi în Rusia, iar alţii sosiseră benevol din America.

Ei au fost concentraţi în raionul Medgidia, la 17 august 1916 şi au participat până la mijlocul lui octombrie 1916 la luptele pentru apărarea Dobrogei de la Dobrici, Hardali, Cocargea, Amzacea, Mereni, Miriştea. După 16 octombrie, divizia sârbească s-a retras în nordul Dobrogei şi a trecut în Basarabia.

Obrad, bunicul de 100 ani

În Dobrogea au luptat aproape 19.000 ostaşi sârbi. Printre ei se afla şi Obrad Hornjak, un tânăr de 18 ani din Elemir, pe care Primul Război Mondial avea să-l marcheze definitiv. A scăpat de război, a revenit acasă în Serbia, s-a însurat, şi-a întemeiat o familie şi până la finele vieţii sale a vorbit urmaşilor despre luptele duse în Dobrogea.

Obrad a trăit 100 ani. Novica Hornjak, nepotul său, a crescut cu poveştile isprăvilor de arme spuse de bunic.

„Războiul a marcat întreaga viaţă a bunicului Obrad. Am crescut cu poveşti magice despre Dobrogea, pe care mi le-a povestit el. Bunicul meu Obrad Hornjak avea 18 ani când a participat ca voluntar sârb la luptele din Dobrogea. Era o vreme când nu se vorbea prea mult pe această temă, mai ales în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Dar el povestea cu emoţie tot ce s-a întâmplat aici“, rememorează Novica, nepotul ostaşului Obrad Hornjak, ce avea să fie decorat ulterior cu Medalia Revoluţiei Cehoslovace.

Obrad Hornjak, soldatul care a luptat în Primul Război Mondial şi a trăit 100 ani Sursa arhiva Hornjak

Erou sârb Obrad Hornjak Dobrogea Primul Război Mondial Arhiva personală

După 100 ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, urmaşi ai sârbilor de atunci s-au întors pe meleagurile pe care au luptat înaintaşii. Au călcat mândri pe acest pământ, sfinţit cu sângele eroilor de război. Au mers la Topraisar, Amzacea, Cobadin, Mereni şi Pietreni, să vadă locurile unde s-au dat confruntări aprige. „O viaţă este un vis. Mie mi s-a împlinit visul aici. După 100 ani se dovedeşte că bunicul meu a luptat de partea cui a trebuit. Scopurile de atunci, de la luptele din Dobrogea, astăzi au primit o satisfacţie prin adunarea la care am participat. Sunt sigur că el, undeva, sus se bucură de acest eveniment“, spune Novica, aprobat de colegii din Liga de prietenie româno-sârbă, al cărui traducător, Vladimir Mitrović, provine dintr-o familie româno-sârbă.

Tânărul Vladimir are mama româncă, originară din Banatul sârbesc, şi tatăl sârb şi a studiat la secţia de Limbă Română de la Facultatea de Filosofie din Novi Sad. A lucrat patru ani la Radio Novi Sad, la redacţia în limba română, apoi s-a angajat ca traducător la Guvernul Voivodinei, unde lucrează de trei ani şi militează pentru păstrarea limbii române în comunitate. „Am învăţat limba română la bunici, în satul natal al mamei, la San Mihai. Ca mine au fost şi alţi copii, din familii mixte. Acasă vorbim în principiu sârbeşte, dar mama vorbeşte româneşte cu noi când are ceva de zis“, zâmbeşte Vladimir. 

„Dobrogea a intrat în cultura amintirilor din Serbia. Divizia sârbă a întărit Armata Română pe acest front, unde armata bulgară ataca straşnic. Împreună, sârbii şi românii au reuşit să elimine 2.700 bulgari“, relatează istoricul Delibor Donda, prezent şi el la Constanţa.

Obrad Hornjak a murit în anul 1997, după un secol de viaţă. Cu doar o săptămână înainte se spovedise istoricului Milan Micić, el însuşi urmaş de soldat din Primul Război Mondial, care a păstrat povestea lui Obrad pentru generaţiile viitoare. Milan Micić a studiat în detaliu participarea voluntarilor sârbi la Primul Război Mondial. „Pentru că sunt un urmaş de voluntar sârb, mă ocup de această temă şi pe plan ştiinţific, şi în literatură. Dobrogea este un nume cu care am crescut, într-o localitate mică din Voivodina, cu mulţi voluntari sârbi. Luptele din Dobrogea sunt un simbol generic al luptei voluntarilor sârbi. Am adunat peste 220 declaraţii documentare cu privire la acest eveniment. Dobrogea este cel mai important punct din viaţa lor. Iar pentru noi, urmaşi ai voluntarilor sârbi, monumentul din Medgidia este un loc sfânt“, afirmă istoricul.

Mausoleul alb de la Medgidia

Mausoleul de la Medgidia este o piramidă din marmură albă, realizată la Belgrad şi adusă apoi în cimitirul din Medgidia. Pe el este un basorelief cu emblema Serbiei întregite şi următoarea inscripţie: „Eroii Diviziei I voluntară sârbă, căzuţi în Dobrogea în luptele de la 25 august până la 12 octombrie, pentru eliberare şi unire. Patria recunoscătoare. Regatul sârbo-croat-sloven“. Pe o latură sunt însemnate localităţile unde au luptat soldaţii sârbi: Dobrici-Kara-Sinan, Hardali-Tekederesi, Kokargea-Amzacea, Enge Mahale-Edilchioi. În total, 1.500 militari sârbi au căzut pe frontul din Dobrogea, circa 900 au fost daţi dispăruţi, iar numărul răniţilor este de aproape 6.500.

„Când e rănit de moarte, sârbul tot mai trage cu arma. La baionetă nu avea pereche. Avea mâna sigură, mişcarea rapidă şi era necruţător. Aşa îl descria Aurel Pop, un fost luptător din Armata Austro-Ungară“, spune col.(r) Remus Macovei.

„În primăvara anului 1926, eroii morţi în timpul confruntărilor din Dobrogea sunt deshumaţi şi grupaţi în cimitirele de onoare din Turtucaia, Bazargic, Constanţa, Mircea Vodă şi Tulcea. Militarii sârbi descoperiţi erau marcaţi cu o cruce şi rămâneau pe loc, urmând ca transportul lor la Medgidia să se facă după terminarea lucrărilor la monument. Din judeţul Constanţa, în perioada aprilie-iulie 1926, au fost deshumaţi şi duşi la Medgidia 241 eroi sârbi. Alţi doi eroi au fost aduşi din cimitirul de la Bazargic. Ei erau identificaţi după inelele metalice pe care le purtau în timpul războiului“, arată col. (r) Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria“ - filiala Constanţa şi autor al monografiei bilingve „Monumentul Eroilor Sârbi“.

La 25 iulie 1926, Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi organizează împreună cu Garnizoana Militară Medgidia un ceremonial la reîngroparea voluntarilor sârbi. Cele 243 sicrie cu osemintele eroilor au fost aşezate în cripte, deasupra fiind aşezat lt.col. Milorad Matici, mort la 6 septembrie 1916 în bătălia de la Kokargea (Cocargea). Matici fusese coleg de Academie militară cu generalul Ciolac Antici, ataşatul militar al Iugoslaviei, care luptase şi el în Dobrogea. Antici insistase ca locul mausoleului să fie la Medgidia, unde fusese şi cartierul general sârbesc. La ceremonialul de îngropare, generalul Ciolac Antici şi-a scos de pe piept cea mai mare decoraţie de război iugoslavă, punând-o pe sicriu alături de un drapel în culorile naţionale. „Ceremonia a fost neînchipuit de frumoasă“, au fost impresionaţi sârbii, care au trimis scrisori de recunoştinţă românilor. Se împlineau 10 ani de la luptele din Dobrogea, iar ostaşii sârbi se odihneau în sfârşit, cum se cuvine.

Sârbi lupte Dobrogea Primul Război Mondial - expoziţie Muzeul Militar Constanţa Foto Cătălin Dănulescu

Expoziţia cu fotografii ale voluntarilor Diviziei I sârbă organizată de Muzeul de Istorie din Novi Sad poate fi văzută la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I“ din Constanţa Foto Cătălin Dănulescu

Pe aceeaşi temă:

Învăţătură pentru puii de român din Valea Timocului

Cum au celebrat bulgarii cu fast bătălia de la Turtucaia, cea mai ruşinoasă înfrângere din istoria Armatei Române

Familia de eroi: poveştile celor şapte bărbaţi viteji care au luptat în cele două războaie mondiale. Unii au supravieţuit luptelor, alţii au pierit zdrobiţi de bombe

Eroii din Primul Război Mondial, omagiaţi prin caravana care va străbate judeţul Constanţa

100 de ani de la Marele Război, Episodul 6. Iluziile şi dezastrul. Frontul românesc se prăbuşeşte

100 de ani de la Marele Război, Episodul 5. Prima zi de război, primii eroi. Carp:„Am trei fii, îi dau Majestăţii Voastre să se bată şi să moară“

Locul unde Armata Română a înregistrat cea mai usturătoare înfrângere. Trupele au capitulat după ce comandantul a fugit de pe câmpul de luptă

Plugarii de la Turtucaia, eroii dispăruţi fără urmă în Primul Război Mondial

Preotul care a refuzat să fugă din faţa inamicului la Turtucaia. A tras ultimul cartuş, apoi s-a rugat cu crucea în mână

Amintirile preotului care a supravieţuit lagărului Turtucaia: „Mai multe luni am mâncat doar ciorbă din cartofi nespălaţi“

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite